Criza migranților. Săptămâna viitoare, pe 11 și 12 decembrie, un Pact mondial pentru Migrație urmează să semnat în cadrul summit-ului ONU care va avea loc la Marrakech. Documentul pare să fie deja mort din fașă. Comunitatea internațională este tot mai divizată când este abordat subiectul migrației.
Pactul ONU vine să pună în relief principiile și propunerile pentru o gestionare mai bună a fluxurilor de migranți. Textul se bazează pe 23 de obiective foarte generale ce vizează migrația, fără însă a obliga țările pentru anumite acțiuni concrete. Pactul a fost aprobat de Asambleea Generală a ONU în iulie 2018.
Însă mai multe țări, cum ar fi SUA, Australia, Elveția sau Israel au ales să nu adere la acest pact, acuzând în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.
În interiorul Uniunii Europene, la câteva zile de la semnarea Pactului, numărul țărilor care refuză adoptarea este în creștere. Până în acest moment au anunțat refuzul 8 țări membre ale UE. Iată care sunt acestea:
1. Ungaria
2. Polonia
3. Slovacia
4. Cehia
5. Croația
6. Bulgaria
7. Italia
8. Austria
Pe de altă parte, România a anunțat că va semna documentul.
Acest refuz al țărilor UE și non-UE de a semna un Pact pentru Migrație scoate în evidență gravitatea problemei. Fluxurile de migranți care devin din ce în ce mai sufocante pentru băștinași, dar și utilizarea în scopuri politice a acestei chestiuni. Partidele populiste, cele de extremă dreaptă utilizează la maxim subiectul pentru a câștiga capital politic. Cert este că UE este aproape impusă să găsească o soluție corectă la acestă criză a migranților.
