Protestele de la București și cele de la Chișinău. Cele mai importante diferențe

28

În R. Moldova, în cei 25 de ani de Independență, au fost organizate mai multe proteste cu răsunet, dar aproape toate au fost deturnate în scopuri înguste de partid. De când am început să urmăresc viața politică moldovenească, pot spune despre protestele din 2002 organizate de PPCD, la care am participat, dar care ulterior au fost compromise tot de fruntașii acestei formațiuni prin răpirea lui Vlad Cubreacov și ulterior votul lui Iurie Roșca pentru comunistul Vladimir Voronin.

A urmat apoi protestul din 2009, care au fost niște revolte ale tinerilor furate de forțele declarat pro-europene. Protestele de atunci au degenerat în violențe (din cauza provocatorilor infiltrați) și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției.

Apoi protestele antiguvernamentale din anul 2015 care, în linii mari, s-au soldat cu crearea Partidului Platforma Demnitate și Adevăr.

Dar cel mai grav este că în urma protestelor de la Chișinău, nimeni din cei vizați nu s-au grăbit să își prezinte demisia, o demisie de onoare care ar fi salvat (ne)onoarea demnitarilor.

Iată principalele diferențe între protestele de la Chișinău și cele de la București pe care le-am identificat eu:

1. Mobilizarea: În România, oamenii au ieșit la proteste din propriile convingeri, din dorința de a trăi într-o țară mai bună, pentru că nu mai tolerează corupția. Ei nu au așteptat ca vreun partid politic să îi mobilizeze, să îi cheme la proteste, așa cum de regulă de întâmplă în R. Moldova.

2. Efectele: La protestele din 2015 din România, ca urmare a tragediei din clubul Colectiv, și-a prezentat demisia premierul de atunci Victor Ponta. Iar protestele de ieri, 1 februarie 2017, au adus prima demisie din Guvernul de la București. Ministrul pentru Mediul de Afaceri din România, Florin Jianu a anunţat azi dimineaţă că demisionează din Guvern.

http://unimedia.info/stiri/protestele-din-romania-au-adus-prima-demisie-din-guvernul-de-la-bucuresti–un-ministru-a-anuntat-ca-paraseste-cabinetul-grindeanu-127261.html

3. Rezultatele: Sub presiunea străzii din România, cei care au vrut să scape de dosare penale, nu au reușit. Chestiunea legată de grațiere va fi inclusă într-un proiect de lege în Parlament, nu prin ordonanță de urgență.

Așadar, sunt lecții de învățat și pentru românii care locuiesc în R. Moldova. Doar prin curaj, rezistență, demnitate, implicare se poate construi un stat de drept. Mai avem nevoie însă și de politicieni cu minimă responsabilitate față de cetățean și să dea dovadă de onoare profesională și personală.

Distribuie.