Marșul solidarității presei

10

Am participat de dimineață la Marșul solidarității presei organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

 

A fost un gest în care am dorit să îmi exprim solidaritatea cu colegii de breaslă, să atenționăm că presa liberă este în pericol, că sunt multe probleme în mass-media autohtonă cum ar fi concentrarea, propaganda, manipularea.

IMG_7276

Marșul a pornit din fața Casei Presei, am trecut prin fața Guvernului și ne-am oprit în fața Parlamentului. La discuții a ieșit deputatul PLDM, Tudor Deliu, iar ceva mai târziu și președintele Parlamentului, Andrian Candu. Demnitarul a fost bruiat de jurnaliști care i-au reproșat lipsa de acces la informații, faptul că o parte a presei este controlată politic.

14630396307551

Marșul Solidarității Presei, 2016, foto: Igor Rotari

14630396955037

Marșul Solidarității Presei, 2016, foto: Igor Rotari

Am profitat de ocazie să îl invit pe președintele Parlamentului, Andrian Candu, la emisiunea Alb&Negru, de pe UNIMEDIA. Acesta mi-a urat succes, mi-a spus că realizez emisiuni interesante și că va da curs invitației în următoarele 3 săptămâni. Sper să se țină de cuvând, pentru că s-au acumulat prea multe întrebări la care nu avem niciun răspuns.

De fapt, de la instalarea noii guvernări, încă niciun reprezentant al PD nu a dat curs invitației de a participa la emisiunea Alb&Negru.

Am fost surprinsă de numărul mare de jurnaliști care au participat la acest marș. Au fost comandate 100 de tricouri, toate au fost repartizate, dar au mai fost ziariști cărora nu le-au ajuns asemenea tricouri.

IMG_7284

De fapt, starea presei reprezintă și starea societății, starea politicului din R. Moldova. Cum este politicul, așa este și presa. Cum sunt oamenii, așa sunt și jurnaliștii. (Nu generalizăm, cu siguranță există și excepții)

Cu această ocazie, las mai jos câteva articole din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova:

1. PRINCIPII GENERALE

1.1 Jurnalistul este persoana care îşi câştigă mijloacele de trai prin colectarea, redactarea şi publicarea de informaţii referitoare la fapte şi evenimente de interes public, cu scopul diseminării publice.

1.2 Jurnalistul îşi exercită profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute în prezentul Cod deontologic.

1.3 Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice sau faţă de alte probleme care trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei.

2. ASIGURAREA ACURATEŢEI INFORMAŢIILOR

Obţinerea şi tratamentul informaţiei
2.1 Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor.

2.2 Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect.

2.3 Jurnalistul atribuie citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

2.4 Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi autorul informaţiei, iar în cazul portalurilor informaţionale trebuie indicat şi linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord încheiat cu deţinătorul drepturilor.

Acurateţea şi verificarea faptelor
2.5 Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice.

2.6 Jurnalistul indică, de regulă, sursa informaţiilor sale şi întreprinde demersuri pentru a obţine informaţii din surse citabile.

Separarea faptelor de opinii şi comunicarea comercială
2.7 Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezentă propriile opinii drept fapte.

2.8 Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate.

2.9 Materialele de opinie trebuie prezentate în paginile/emisiunile/rubricile special dedicate sau sunt delimitate grafic de cele de informaţii.

2.10 Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar sunt marcate distinct şi sunt prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

Corectarea erorilor şi dreptul la replică
2.11 Jurnalistul are datoria să corecteze erorile factuale în cel mai scurt timp, publicând erate sau rectificări.

2.12 Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică. Dreptul la replică este asigurat doar dacă face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaţii împotriva unei terţe părţi şi este formulat în termeni decenţi.

2.13 Replica se publică în cel mai scurt timp, de preferinţă în condiţii similare cu materialul jurnalistic la care se referă.

Clauza de conştiinţă şi cenzura
2.14 Jurnalistul are dreptul să refuze şi să denunţe public cenzura de orice fel. Nu constituie cenzură acţiunile şefilor ierarhic editoriali, atunci când au la bază motive profesionale.

2.15 Jurnalistul are dreptul să refuze orice însărcinare profesională care contravine legii şi principiilor prezentului
Cod.

Distribuie.