Cine și cu cât se vinde

18

Suntem în perioada când șpaga electorală va decide viitorul acestei țari, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori până acum. Omul zombat și manipulat a votat pentru 100 de lei sau pentru un pachet cu câteva kilograme de sare, orez, macaroane sau ulei. Atunci pachetul a prins bine, au avut ce mânca o zi sau două. Dar mai departe cum facem? Sarea și macaroanele i-au costat mai scump, pentru că aceste așa-zise pomeni electorale sunt tot din banii cetățenilor, bani camuflați sub diferite forme.

Acum serios, cât costăm noi, ca alegători? Cine și cât acceptă să i se dea și să ia? Ce fel de șpagă electorală ați accepta? Pentru cine dintre candidați v-ați da votul?

Din seria macaroanelor electorale fac parte și programele/promisiunile scrise atât de frumos și rostite cu voce blândă și nevinovată în campania electorală, la întrunirile cu alegătorii. Facem tot, numai dați-ne votul. Și unde se face tot, înseamnă că nu se face nimic.

Suntem amăgiți cu stabilitate, cu progres, cu lupta contra corupției, cu faptul că împreună suntem o forță și vom reuși. Ei cu siguranță reușesc, noi, însă, alegătorii, reușim doar să rămânem fără speranțe cu fiecare ciclu electoral.

Aș vrea să cunosc măcar un caz când aceste pomeni electorale au fost refuzate, când sarea și macaroanele i-au fost aruncate în față marelui politician care s-a pornit la cumpărat oameni. Măcar un caz când un om a spus NU și a mers mai departe pe drumul său, cu sărăcia sa, dar și cu speranța sa.

Astăzi, se cumpăra semnături, voturi, oameni, comunități, popoare. Și astfel li se ia demnitatea și libertatea. Atât timp cât vom accepta favoruri și pachete electorale, atât timp cât vom tolera minciuna și nimicnicia, atât timp cât ne vom vinde valorile, nimic nu se va schimba, noi nu ne vom schimba și nici generațiile care vin. Totul (îmi place să cred că totul) depinde de alegerile noastre pe care le facem zi de zi (sau odată la 4 ani).

Distribuie.