Ce sentimente trezește emigrarea la 18 ani

0

Evelina Proca are 18 ani și este originară din orașul Chișinău. A plecat, împreună cu familia din Moldova în 2012 și de atunci sunt stabiliți împreună în Italia. Inițial, plecase de acasă tatăl său. Trecuse doar un an, dar pentru Evelina această perioadă a însemnat o veșnicie.

Despre Moldova spune că își dorește foarte mult să dispară sărăcia, corupția, inegalitatea. Iar atunci când va încheia studiile în Italia, își dorește să împartă cunoștințele și experiențele sale cu semenii săi de acasă.

Urmăriți în cele ce urmează experiența de emigrare a tinerei Evelina Proca:

Italia este țara unde sunt stabilite cu traiul rudele mele de peste 15 ani. Inițial, în vara anului 2011 am vizitat pentru prima dată regiunea Toscana, cu orașele sale medievale (Florenta, Siena, Arezzo). Am avut o vacanță de vis, dar partea negativă a fost că nu am reușit să ne întâlnim cu tatăl nostru, dat fiind faptul că el muncea în partea de nord a Italiei deja de un an, mereu în deplasări și cu un grafic de muncă foarte încărcat.

Revenind acasă în Republica Moldova, am început să studiez limba italiană, deja hotărâți că în anul 2012 ne vom transfera cu traiul în Italia, pentru că era o situație destul de grea, cu tatăl care lucra în Italia și noi rămași în Moldova. A fost doar un an fără tata acasă, dar mi s-a părut o veșnicie…

Sunt deja în Italia de 6 ani, am studiat doi ani școala medie (în Italia sistemul de învățământ este diferit de R.Moldova: 5 ani de școală primară, 3 ani de școală medie, 5 ani de ciclu liceal). Fiind ultimul an de ciclu mediu, la vârsta de doar 14 ani trebuia să decid ce urmez să studiez. Am ales profilul turistic, care este foarte solicitat, sunt foarte fericită de alegerea făcută. Învăț trei limbi străine: germana, franceza și engleza. Aș zice că mă descurc destul de bine la toate. Alte obiecte de studiu la profilul turistic sunt dreptul, economia turistică, geografia turistică, istoria artelor și muuultă, muuultă limbă italiană, împreună cu istoria și alte discipline.

În Italia, studentii care copiază sunt penalizați. De fapt,  sunt multe pedepse aplicate studenților: nota 3 în registru, înștiințarea părinților, cu ulterioare explicații la director.

Relația dintre student și profesor este destul de amiabilă, profesorii ne dau tot timpul o mână de ajutor atunci când avem nevoie. Avem discuții pe multe teme, cum ar fi ultimele evenimente politice, sociale care se întâmplă în țară.

Ajunsă în Italia, la vârsta de aproape 13 ani, adaptarea a fost destul de ușoară, colegii mei de clasă erau foarte amabili cu mine. În scurt timp, am reușit să-mi fac mulți prieteni, datorită caracterului meu deschis și tot timpul în căutare de ceva nou. A fost mai greu să depășesc despărtțrea de toți colegii, prietenii și rudele din R. Moldova.

La capitolul financiar, locuiesc cu părinții mei, care îmi asigură cele necesare. Împlinind vârsta de 18 ani, statul Italian acordă fiecărui elev 500 de euro pentru a procura manuale, cărți, bilete de teatru, cinema.

Îmi doresc să pot pune în aplicație cunoștințele obținute în cadrul unei  structuri hoteliere. Deocamdată nu am decis dacă voi reveni definitiv în R.Moldova, dar în vacanță sigur că voi  reveni, pentru a-mi revedea rudele și prietenii.

Doresc foarte mult să dispară sărăcia, corupția, inegalitatea din R. Moldova. La moment tot ce pot face este să termin studiile și să împart cunoștințele și experiențele mele acumulate cu semenii mei din R.Moldova.

Vă mulțumesc pentru interviu!

Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.

Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu

Distribuie.
error: Content is protected !!