Ce înseamnă să fii imigrant în Uniunea Europeană

0

Țările Uniunii Europene alocă sume uriașe pentru migranții care se refugiază aici. Vorbim despre o sumă globală de zeci de miliarde de euro anual. Banii sunt repartizați pentru cazare, hrană, alocații sociale, studierea limbilor de stat și ulterior integrarea în societate.

Pentru cei care migrează spre aceste țări, dar nu solicită statut de refugiat, situația este mai dificilă, în primul rând, pentru că nu au asemenea alocații, dar și pentru că nu au acces la o muncă calificată imediat. Este nevoie de diplome de studii care să îți certifice cunoștințele. Chiar și așa, statele UE oferă diferite posibilități pentru o integrare mai ușoară. Vorbim în primul rând despre cursuri de studiere a limbilor de stat, iar ulterior accederea la stagii și etapa de găsire a unui loc de muncă.

Șomajul este o problemă în țările UE, alimentat evident și de numărul mare de migranți. Majoritatea vor să ajungă într-o țară dezvoltată, unde totul este pus la punct, dar puțini își asumă și niște responsabilități față de statul gazdă. Din discuțiile pe care le am în permanență cu reprezentanții noștri din diasporă, încă îi mai aud sporadic pe unii care se plâng pe țara pe care a ales-o drept destinație de trai. Dar, în esență, nu ai cum și de ce să te plângi pe o țară care și așa te-a primit și ți-a oferit minimul necesar. Nu poți să te plângi pe o țară unde nu ai contribuit cu nimic, pentru că nici nu ai participat la construirea ei. Spun toate acestea, pentru ca cei care sunt pe bagaje să nu își facă mari așteptări atunci când decid să plece peste hotare. Ei trebuie să își asume o viață pe care o vor începe de la zero.

O analiză Reuters vine să prezinte beneficiile ce le oferă refugiaților fiecare din țările Uniunii Europene.

AUSTRIA
50 de euro/lună pentru persoanele cazate în centrele de refugiați plus masă sau alocații de hrană de 5 euro/zi. Pentru cei care și-au găsit un domicliu, 120 euro/persoană sau 240/familie pentru chirie, 210 euro/lună pentru mâncare și cheltuieli, 150 euro/an pentru haine, 200 euro/an pentru rechizite pentru familiile cu copii. De asemenea, odată cu primirea dreptului de azil, refugiații beneficiază și de permisul de muncă. Condițiile variază de la o regiune la alta, acestea fiind beneficiile acordate în Viena.

BELGIA
7,4 euro/persoană pentru persoanele cazate în centrele de refugiați; dacă prestează muncă în aceste centre, pot primi până la 185 euro/lună. După 6 luni pot aplica pentru un permis de muncă, care se acordă și în cazul aprobării cererii de azil.

BULGARIA
Odată admisă cererea de azil, refugiații primesc aceleași drepturi precum cetățenii, afară de cel de vot.

CEHIA
15 euro pe lună pentru persoanele cazate în centrele de refugiați; după primirea dreptului de azil, beneficii sociale similare identice cu cele pentru cetățenii cehi și sprijin financiar pentru calificarea profesională, dar dreptul de muncă se obține abia la un an după depunerea cererii.

CIPRU
Persoanele recunoscute ca refugiați au drept de muncă, de a călători în UE și își pot aduce în această țară familiile; există și un nivel inferior, mai ușor de obținut, ce garantează doar dreptul de muncă în Cipru.

CROATIA
Azilanții care demonstrează că nu își permit o locuință pot primi bani de chirie de la stat pentru o perioadă până la doi ani.

DANEMARCA
Drept de muncă pentru solicitanții de azil; după aprobarea cererii, jumătate din ajutorul de șomaj normal și un bonus pentru cei care trec un test de limba daneză.

ESTONIA
90 de euro pe lună, plus haine, în centrele de refugiați. După aprobarea cererii de azil, acces la programe de integrare și aceleași beneficii sociale pe care le primesc cetățenii estonieni.

FINLANDA
Între 267 si 316 euro/luna pentru solicitanții de azil, dar nu se asigură mesele. Suma este condiționată de prestarea de muncă în folosul comunității, iar în primele luni nu au voie să aibă un serviciu. Pot primi 1.000 de euro dacă se întorc acasă. După primirea dreptului de azil primesc beneficii sociale și pot aplica pentru o locuință de la stat și asistență în găsirea unui loc de muncă.

FRANȚA
Alocație de 343,5 euro/luna până la primirea dreptului de azil, posibilitatea de a sta într-un centru de refugiați. Drept de muncă după 12 luni.

GERMANIA
143 euro/lună pentru “nevoile de bază” și până la 92 euro/lună pentru copii (în funcție de vârstă) plus mese gratuite pentru solicitanții de azil; în timp, suma crește. După primirea dreptului de azil sau după 15 luni, 400 de euro/lună plus decontarea costurilor cu chiria și încălzirea.

GRECIA
Drept de liberă circulație în țară, drept limitat de muncă pentru refugiații care solicită azil.

IRLANDA
Refugiații pot sta ani de zile în centrele de primire, primind o alocație simbolică, dar fără drept de muncă.

ITALIA
Drept de muncă doar pentru cei care au primit azil, fără alte beneficii. Refugiații primesc 2,5 euro/zi, bani de buzunar.

LETONIA
Alocatii de 2,15 euro/zi in centrele de refugiati, dupa primirea dreptului de azil, 256 euro/luna sau 76 euro/luna, pentru minori.

LITUANIA
Alocație de 10 euro/lună în centrele de refugiați. După primirea dreptului de azil, 61,5 euro/lună pentru mâncare, iar primăriile plătesc un an de chirie și utilități.

LUXEMBURG
Alocații între 25 și 225 euro/lună, în funcție de câte mese asigură fiecare centru de refugiați. Până la primirea azilului, nu au drept de muncă.

MALTA
Bărbații sunt ținuți inițial în penitenciare, femeile și copiii, în centre operate de stat și de Biserica Catolică. Alocație de 130 euro/lună plus masă. Azilul se acordă foarte greu, dar există o formă de statut umanitar care dă dreptul la muncă.

ELVEȚIA
Ajutor social de 1.100 euro/lună, refugiații recunoscuți de stat pot munci fără permis.

MAREA BRITANIE
Alocație săptămânală de 37 euro pentru refugiații adulți, bonusuri pentru gravide și copii. Statul acoperă costurile de cazare, dar solicitanții de azil nu au drept de muncă. După primirea azilului au acces la aceleași beneficii precum cetățenii britanici.

NORVEGIA
Refugiații pot face munci sezoniere și primesc alocații pentru haine și produse de igienă. După primirea azilului, statul le plăteste chiria până la 5 ani și le dă o alocație pentru cheltuieli curente.

OLANDA
Alocații săptămânale de 20-45/euro pentru mâncare și 13 euro pentru alte cheltuieli, refugiații pot fi remunerați dacă muncesc în centrele unde stau. Au drept de muncă și în afara centrelor, dar în acest caz plătesc o cotă pentru cazare.

POLONIA
În centrele de primire, alocații de 4,75 euro/lună pentru produse de igienă și 12 euro/lună pentru cheltuieli curente, plus o sumă fixă pentru haine. Cei care vor să trăiască în afara centrelor primesc 6 euro/zi. După primirea dreptului de azil, ajutoare lunare de până la 300 euro pentru chirie și haine, asigurare de sănătate gratuită și sprijin legal și psihologic.

PORTUGALIA
Drept de muncă după aprobarerea cererii de ședere, ajutor financiar în funcție de situația economică. Azilanții pot aplica pentru venit minim.

ROMÂNIA
Potrivit legii actuale, un solicitant de azil primește mai puțin de un euro – 3,6 lei pe zi – pentru mâncare, trebuie să aștepte un an ca să aibă drept să muncească și în cazul în care suferă de o boală cronică, nu poate primi tratament medical gratuit. Dacă sunt șomeri, pot primi ajutor de la stat.

SLOVACIA
40 de eurocenti/zi în centrele de primare, după aprobarea cererii de azil au drept de muncă și dreptul de ajutor de șomaj și primesc o singură dată 300 de euro.

SLOVENIA
18 euro/lună în centrele de primire, drept de muncă pentru solicitanții de azil.

SPANIA
Drept de muncă la 6 luni după depunerea cererii de azil, alocație pentru nevoile de bază: 51,6 euro/lună pentru adulți, cel mult 19 euro/lună pentru minori, abonament pentru transportul public, bani pentru haine până la 363 euro/an.

SUEDIA
7,6 euro/zi pentru solicitanții de azil care nu primesc mâncare în centre, 2,5 euro pentru cei care primesc. După primirea azilului beneficiază de un plan de integrare ce cuprinde asistență în găsirea unui loc de muncă, dar și o alocație începând cu 720 de euro/luna.

UNGARIA
25 euro/lună din a doua lună de ședere, azilanții pot sta în centrele de primire, iar dacă semnează un “contract de integrare” primesc subvenții.

Tocmai pentru că beneficiile diferă substanțial de la o țară la alta, Curtea Europeana de Justiție a interzis în anul 2015 “turismul social” – adică migrarea dintr-o țară în alta în căutarea unor ajutoare sociale mai consistente.

Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.

Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu

Distribuie.
error: Content is protected !!