Cât de nocivă este o presă parțial liberă pentru R. Moldova

2

Și în 2016, ca și în 2015, presa din R. Moldova a rămas la statutul de presă parțial liberă. Astfel țara noastră este situată pe poziția 56 pe o scară de 100 de puncte, potrivit raportului Freedom House privind libertatea presei, făcut public zilele trecute.

Într-o țară unde presa este parțial liberă și cu un acces limitat la informație meseria de jurnalist este destul de provocatoare. Oamenii se tem să vorbească, le este frică să spună care sunt problemele lor, factorilor de decizie nu le pasă și preferă să evite jurnaliștii incomozi, decât să le răspundă la întrebări. În ultimii ani, ne confruntăm și cu o propagandă din ce în ce mai evidentă din exterior (în special Rusia), dar și din interior pentru că aproape 80% din presa din R. Moldova este politizată. Mai este și chestiunea știrilor false care inundă spațiul public. În aceste condiții, să rămâi un jurnalist onest, corect, imparțial, echidistant și în același timp independent financiar este un risc pe care ți-l asumi conștient, pentru că publicul merită să aibă acces la informație corectă, veridică, netrunchiată.

O presă parțial liberă pentru R. Moldova înseamnă și că accesul la informație rămâne a fi o mare problemă, altfel spus, oamenii sunt privați de dreptul de a cunoaște ce se întâmplă în instituțiile de stat (care de cele mai dese ori tăinuiesc informația, în loc să o facă publică), instituții cu funcționari publici cărora cetățenii le plătesc salarii. Situația se complică și mai mult în campanii electorale, pentru că legile referitoare la finanțarea campaniilor electorale împiedică accesul jurnaliștilor la informații, inclusiv la rapoartele financiare ale candidaților.

Raportul Freedom House scoate în evidență și o altă problemă și anume că membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), numiți de Parlament, sunt influențați politic. Ce înseamnă acest lucru? Că CCA poate lua decizii în conformitate cu interesele politicului, că poate închide ochii atunci când se constată grave abateri de la legislație din partea unor posturi de televiziune și radio afiliate politicului. Aceste grave abateri sunt propaganda internă, manipulările, minciunile, denigrările la adresa oponenților politici, prezentarea subiectelor de știri doar cu citarea unei singure surse și multe alte abateri care au impact major asupra publicului, asupra cetățenilor care își formează o opinie eronată în legătură cu ceea ce se întâmplă în țară.

Totodată instituțiile media sunt utilizate în mod regulat pentru a promova interesele de afaceri sau politice ale proprietarilor lor. Asta s-a întâmplat mai ales în campania electorală pentru prezindențialele din 2016 când „defăimarea și dezinformarea au contribuit la crearea unui teren pentru joc neloial din partea candidaților”.

Când vorbim despre mass-media trebuie să avem în vedere și piața de publicitate care este monopolizată așa încât publicitatea ajunge acolo unde ”trebuie” și anume la instituții mass-media deținute de oligarhi, care și așa sunt finanțate mai bine, comparativ cu instituțiile mass-media mici, locale care se confruntă cu dificultăți în obținerea veniturilor din publicitate (tocmai din cauza monopolului despre care vorbeam mai sus).

Lucrurile în mass-media nu se schimbă în bine. Presa din Republica Moldova a fost recunoscută în rapoartele Freedom House parțial liberă în anii 2002, 2003; neliberă în perioada 2004 – 2010 și din nou parțial liberă în anii 2011 – 2017.

Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.

Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect Elena Robu

Comentarii Facebook

comments

Distribuie.
error: Content is protected !!