Dezamăgirea, deznădejdea, lipsa de viziune pentru ziua de mâine, lipsa de speranță și de perspectivă sunt caracteristici ale alegătorului moldovean din 2016. Alegerile prezidențiale directe, atât de mult dorite și așteptate, i-au prins pe votanții noștri dispersați, disperați, plini de frică și incertitudine. Și asta pentru că după fiecare ciclu electoral, cuțitul înfipt pe la spate este destul de dureros și lasă răni adânci. Trăim cu și din politică, de asta lucrurile se prezintă atât de dure.
Chiar dacă sunt o puzderie de politicieni care își doresc să ajungă în cursa electorală (cel mult), iar unii dintre ei se visează șefi de stat (cel puțin), oferta electorală este destul de săracă. Săracă în calitatea celor care vor să ajungă în fruntea instituției prezidențiale. Despre promisiuni/minciuni nu vorbesc aici, pentru că sunt prea multe (ca de obicei).
Eu nu știu câtă lume va ieși la vot pe 30 octombrie, nu știu câți dintre ei deja au un candidat demn de votul lor, nici măcar nu știu dacă votul lor este conștient sau bazat pe frică (semnale sunt că frica îi va mobiliza în acest scrutin). Eu știu însă pentru cine sunt gata să votez. Votez un candidat care odată ajuns președinte se angajează să realizeze cel puțin 10 obiective:
1. Să propună organizarea un referendum pentru modificarea Constituției (primordiale fiind art. 13 cu referire la limba vorbită pe teritoriul R. Moldova, art. 11 cu referire la statutul de neutralitate, cel ce se referă la procuratură, numirea procurorului general)
2. Să respingă candidaturile judecătorilor compromiși, să facă curățenie în rândul judecătorilor și procurorilor corupți și cei care îndeplinesc ordine sau fabrică dosare politice
3. Să vină cu inițiativa de reducere a numărului deputaților
4. Să promoveze o Lege a lustrației
5. Să numească un procuror european în fruntea Procuraturii Generale
5. Să lichideze CNA și să creeze un DNA după model românesc (așa cum a făcut fostul președinte al României, Traian Băsescu, la vremea sa)
6. Să îi dea pe mâna justiției pe demnitarii corupți, care au adus statul la faliment (să fie organizat un referendum, dacă altfel nu se poate, să decidă oamenii ce este de făcut cu cei care i-au furat)
7.Să vină cu inițiative de majorare a salariilor pentru medici și profesori, iar cei care vor continua să îi vadă pe pacienți și părinți ca fiind niște saci cu bani, să ajungă pe mâna justiției
8. Să promoveze instituția familiei (care a degradat foarte mult la noi)
9. Să renunțe la reședința de la Condrița.
10. Să propună organizarea unui referendum cu privire la unirea R. Moldova cu România
Avem un candidat la președinție care se angajează să îndeplinească aceste 10 puncte?! Se pare că nu. De aceea și votul meu va fi în corespundere cu această constatare.
Pentru mine nu este suficient ca viitorul președinte să vină doar cu luări de atitudine, adresări către popor, să facă briefinguri și conferințe de presă, să informeze cetățenii despre ce se întâmplă în republică. Pentru asta există serivicii de presă, purtători de cuvânt. Eu vreau un președinte de țară, nu un purtător de cuvânt.