Votul din diaspora din nou îngrădit. Ce soluții ar fi
Comisia Electorală Centrală informează astăzi, 7 iunie 2021, într-un comunicat de presă, că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost constituite, în total, 2142 de secții de votare.
Dintre acestea, 139 de secții de votare au fost constituite pentru cetățenii R. Moldova aflați peste hotarele țării, iar 44 de secții de votare au fost organizate pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localități ale raionului Căușeni.
Cele mai multe secții de votare vor fi deschise în circumscripția electorală Chișinău nr.1, care cuprinde sectoarele și suburbiile capitalei, în număr total de 304 secții de votare. Până la 15 iunie, inclusiv, urmează a fi create birourile electorale ale secțiilor de votare.
Periclitarea votului din diaspora
Cetățenii cu drept de vot din diaspora s-au mobilizat din nou și s-au înregistrat în prealabil pentru scrutinul din 11 iulie într-un număr record în speranța că vor fi deschise mai multe secții de vot în străinătate. S-a constatat o creștere a numărului de înregistrări cu circa 40 000 comparativ cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.
Astfel, în urma estimărilor Asociației Promo-LEX, în afara granițelor R. Moldova ar trebui deschise între 150 și 191 de secții de vot, nu 139 de secții așa cum a decis CEC.
Subiectul deschiderii mai multor secții de vot în diaspora este intens discutat la fiecare scrutin electoral din 2009 încoace. De ce? Pentru că diaspora votează altfel decât majoritatea alegătorilor din R. Moldova. Diaspora susține preponderent partidele pro-europene, iar guvernărilor corupte le este frică de acest vot.
Exemplul României poate rezolva problema votului în diaspora
În România a existat voință politică pentru a se găsi soluții la cozile imense de la vot în diaspora. Acum există posibilitatea votului prin corespondență, dar și opțiunea de a vota 2 zile la secțiile de votare deschise în străinătate. Acest lucru poate fi ușor preluat și în R. Moldova dacă ar exista voință politică.
Dar dacă nu există voință politică, ce putem face noi, cei din diaspora?
Ar fi câteva soluții. În primul rând prezența masivă la vot. Solicitarea mai multor buletine de vot, prelungirea orelor de vot în ziua alegerilor, solicitarea ca procesul de vot să fie organizat în diaspora două zile.
Însă poate cel mai important lucru pe care îl avem de făcut, noi cei din diaspora, este să discutăm cu părinții, rudele, prietenii noștri de acasă și să le explicăm de ce R. Moldova are nevoie de partide pro-europene la guvernare, de ce partidele compromise care s-au perindat la guvernare nu mai trebuie susținute prin vot, de ce politicienii corupți trebuie alungați de la guvernare și din politica moldovenească în general, de ce este important ca R. Moldova să facă parte din marea familie europeană și de ce într-un final (re)unirea cu România trebuie să devină o cauză națională și un scop pe care să îl realizăm cât mai curând.
Este extrem de important să explicăm celor de acasă cum funcționează țările democratice în care am ales să ne stabilim (cu bune și cu rele). În cabina de vot, este bine să facem alegerea fiind bine informați, nu îndemnați de emoții și prejudecăți.
Diaspora nu poate fi la nesfârșit promotoarea schimbărilor din R. Moldova. Este nevoie ca și cetățenii de acasă să fie conștienți de acest lucru și să își dorească să trăiască într-o țară normală, care să le ofere condiții normale de viață. Este nevoie ca și ei să se implice pentru binele acestei palme de pământ și atunci chestiunea votului din diaspora va dispărea de la sine, fiindcă și cei din diasporă și cei de acasă vor alege dezvoltarea pe care europeană a R. Moldova.