De-a lungul anilor, au fost făcute nenumărate declarații despre unirea celor două state românești, atât la București, cât și la Chișinău. Dar, cu regret, declarațiile rămân la nivel de declarații, iar cele două maluri ale Prutului se apropie cu viteza melcului.
http://www.evz.ro/klaus-iohannis-24.html
http://www.timpul.md/articol/dorin-chirtoaca-niciun-patriot-nu-va-sta-in-calea-unirii-32657.html
Am avut ieri deosebita plăcere să merg iarăși să vizitez Iașiul, un oraș cu aproape 400 000 de locuitori, dar care a reușit să se impună ca cel mai important în zona Moldovei. Poate fi considerat de asemenea printre cele 4 orașe importante din România, alături de Cluj sau Timișoara.
Nu voi vorbi aici cum a reușit Iașiul să se dezvolte în ultimii 10 ani și câți basarabeni s-au mutat cu traiul acolo, dar voi vorbi despre (in)acțiunile facute de autorități, pentru ca Unirea să nu fie doar un miraj sau un motiv pentru declarații politice.
În primul rând, prima inacțiune este drumul de la Albița la Iași care este într-o stare care lasă de dorit.
Nu aș vrea să cred că asta este atitudinea României față de R. Moldova, dar autostrăzile se contruiesc doar în partea care unește România de vecinii săi din Uniunea Europeană.
Mai jos vedeți calendarul de deschidere a tronsoanelor proiectelor de autostrazi din Romania.
http://www.130km.ro/calendar.html
Drumul prin Huși care duce spre București este într-o stare perfectă și nu se poate compara cu traseul Leușeni-Iași. Dacă se dorea o apropiere cât mai rapidă între cele două maluri ale Prutului, traseul Chișinău-Iași ar fi trebuit să fie într-o stare ideală, așa încât tot mai mulți basarabeni să fie tentați să treacă Prutul, să vadă cu proprii ochi cum se trăiește în România și să vrea și ei să fie mai aproape de suflarea românească.
Al doilea lucru care ar fi bine să fie întreprins este să avem un punct comun de trecere a frontierei, despre care abasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, a fost întrebat nu o singură dată la emisiunea Alb&Negru. Mai suntem și acum priviți ca niște intruși care fac contrabandă cu țigări și alcool.
Mai este nevoie de poduri pe râul Prut care să faciliteze trecerea cetățenilor din cele două state românești, dar și a mărfurilor.
Aceste lucruri despre care am amintit se pot face și fără să existe o declarație de Unire. Dacă există voință reală, acum mai mult din partea Guvernului României, care să aloce resurse financiare pentru reparația drumurilor, pentru construcția podurilor, pentru alte proiecte economice.
Trebuie de amintit aici, totuși, asistența pe care ne-o oferă România, în proiectul celor 100 milioane de euro. Reparația grădinițelor, procurarea autobuzelor școlare, reparația edificiilor culturale nu pot fi neglijate și pentru asta există mulțumirile de rigoare. Dar cu siguranță se poate mai mult, dacă R. Moldova ar fi o prioritate pentru România.