Deputata din Primul Parlament, Nadejda Brânzan, una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională, este una dintre puținele mele interlocutoare cu care pot discuta deschis și din suflet despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Chiar dacă se mișcă mai greu, chiar dacă are probleme de sănătate, întotdeauna este activă și se implică pentru un viitor mai bun al acestei palme de pământ, pentru un viitor românesc într-o Românie Mare. E trist, e jalnic cine și unde am ajuns. Sunt din ce în ce mai puțini oamenii care mai pot vorbi fără frică despre caracatița coruptă de la guvernare.
Doamna Diana Marinescu a transcris pasaje bune din emisiunea Alb&Negru de la UNIMEDIA cu participarea fostei deputate Nadejda Brânzan. Îi mulțumesc pentru asta și vă invit să citiți și să pătrundeți în esența gândurilor transmise de neînfricata Nadejda Brânzan.
* Dacã votul oamenilor este corupt… „depinde de elita intelectualã a localitãții, de elitele intelectuale…mai existã, existã dar nu sunt luptãtori, nu au curajul, nu au înțeles o esențã, fiindcã omul trebuie sã trãiascã viața cu demnitate, integritate și în iubire de oameni. Astea sunt 3 criterii, crezul vieții mele şi eu cred, dacã fiecare ar gândi în felul ãsta, ar depãşi nişte situații. Chiar dacã îți spune cã te va da afarã de la lucru şi îi rãmânea fãrã serviciu, trebuie sã te gândeşti, mai este lege, mai este stat, m-oi lupta dar sã dai dovadã, fiindcã ei se simt stãpâni şi puternici atunci când vãd oamenii cu capul plecat dar când îl vãd cu demnitate, ei se trag înapoi cã se gândesc cã dacã mai e şi altul, dacã mai sunt şi alte posibilitãțile sã le dea un rãspuns negativ”
*”Istoria nu uitã. Ceea ce au fãcut ei în campania electoralã, activiştii PD…oamenii s-au scris într-o filã neagrã a istoriei şi peste ani va fi parte componentã a cãrților, monografii, a manualelor. Ei trebuie sã ținã minte: nu trãi cu momentul fiindcã tu ai fãcut istorie. Istoria nu iartã, amnistie în istorie, în domeniul acesta nu existã.”
*”Un element a fost implicarea clerului. Eu nu spun preoți, fiindcã preotul îl slujeşte pe Dumnezeu şi neamul din care se trage. Implicarea clerului subordonat intereselor unui stat strãin, unui stat care a ocupat Basarabia în 1940, un stat care a deportat sute de mii de oameni, a organizat foamete, a promovat o politicã de genocid fațã de populația aceasta, ei nu aveau nevoie de populație, ei aveau nevoie de teritoriu şi de aceea politica aceasta, deportãri colosale, foamete organizatã, 59 de preoți au fost deportați, supuşi represiunii, o fost „Cartea Memoriei”, nici nu se mai ştie de ei. Unul dintre dânşii a fost Alexandru Baltaga, a fost unicul preot din Sfatul Țãrii care a reprezentat preoțimea în Sfatul Țãrii şi a votat Unirea. El e din Lozova, bãştinaş şi în anul ’40, la 30 august, îndatã dupã ocupație, l-au arestat, era în vârstã de 79 de ani, un bãtrân de 79 de ani, dus în gulag şi dupã 11 luni a decedat în Kazan.”
*Despre minoritãți
„Se urmãreşte destabilizarea situației, conflicte interne, nu vedeți cã acuma cer un milion şi ceva ca sã le facã traducere în limba gãgãuzã documentelor. Dar eu am fãcut o analizã…Rusia are 88 de unitãți administrative, 22 sunt republici cu populații de pildã Başkiria are 4 milioane, de 3 milioane jumãtate, adicã mari, cât republica noastrã, dar ați vãzut ceva reprezentanți acolo sã vorbeascã în limba lor, doar în cea rusã care e de stat, ați vãzut mãcar o datã ca ei sã cearã traducere în limbile popoarelor cã-s 4 milioane nu-s câteva sate…toate acestea pentru a tensiona situația, cã-i mai uşor de prins peşte în apã tulbure”
*”832 de grãdinițe le-a reparat România şi le-a fãcut ca nişte palate, când am vãzut la Sadova ce grãdinițã, nici n-am vãzut niciodatã. Autocare, 200 de autocare şcolare pentru copii din Basarabia le-o dat nu „rudele” lui Dodon de la Moscova, aceia râd de dânsul, el joacã ca o pãpuşã, dar o dat tot România şi SMURD-ul salveazã viețile, tot România.”
„Cetãțenii sã se deştepte, deşteptarea!”
*Despre recuplarea intelectualitãții la viața politicã
„Eu unde am mers, peste tot şi în presã am spus, oameni buni, trebuie sã ieşim din birouri, este necesarã elita intelectualã. În permanențã am spus, nu eu, Nicolae Bãlcescu a spus la mijlocul secolului XIX, menirea intelectualului este de a lumina masele. De ce am reuşit noi la anul ’89, ’90? De atâta cã am avut elite intelectuale, scriitori la început dar nu numai. Eu am fost în raionul meu, îi mobilizam şi Grigore Vieru şi Leonida Lari şi Ion Vãtãmanu și Lida Istrati și Mihai Cimpoi, toatã lumea bunã, şi academicianul Ion Dediu, deci oamenii atunci se simțea cã îşi doresc schimbarea, cã îşi iubesc poporul. Astãzi mã întreabã, dar eu spun avem nevoie de echipe de intelectuali, de la baştina noastrã, toți sã mergem care puteţi merge, care sunteți încã în forțã, asta e o datorie a ta, de intelectual”
*”Când merg la baştinã şi oameni îşi amintesc ce vremuri și mã întreabã dar unde sunt scriitorii, dar sunt ei, dar eu zic sunt, dar nu vin, adicã oamenii aşteaptã un cuvânt venit de la un intelectual de valoare. Ei se complac, cine ştie ce fac, ei scriu ceva, dar nu îşi pun întrebarea dacã nimeni nu îi cunoaşte, cine citeşte ce scrie. Se aşteaptã, avem noi azi elite intelectuale veritabile or s-or cumpãrat, ei aşa şi mã intreabã, dar poate le-or dat şi lor ceva, eu nu pot sã zic, dar faptul cã nu se vede mişcare a intelectualilor.. nu sunt prezenți nici în viața socialã, nici în viața politicã, fiindcã era Ion Ungureanu, era lume, personalitãțile la care eu mã închin toatã viața. Am avut elite veritabile, eu nu ştiu, aici de pe loc nu le e ruşine, dacã sunt în putere şi pot merge în localitãți, dacã sunt 500 de scriitori, un scriitor la douã sate, dar nu numai ei, mai sunt și alte domenii de culturã, sunt intelectuali care la baştina lor au autoritate, sã meargã”
*”Eu încã o datã fac apel cãtre toatã lumea bunã, cãtre toți intelectualii, nu conteazã ce eşti medic, profesor, doctor în ştiințã, scriitor, compozitor, gândiți-vã cã aveți baştinã, aici vã sunt rãdãcinile și cã nu vreți înapoi în ceea ce a fost 27 de ani în urmã dar vrem înainte cã noi vrem sã ne reîntregim Țara!”
*”Problema Unirii trebuie sã fie pe agendã, dar Unirea nu se face cã acum ies pe drum şi iaca ne unim, Unirea trebuie pregãtitã, nu o datã am fost şi la Nicolae Dabija şi am pregãtit un plan, trebuie pregãtitã populația, trebuie pregãtite nişte broşuri speciale care sã ajungã la fiecare familie, în care sã îi lãmureşti omului, fiindcã ce-or fãcut, memoria colectivã a fost strivitã, anihilatã de cãtre regimul sovietic. Ceea ce se întâmplã azi, se încearcã acelaşi proces, ceea ce face Dodon e mancurtism, ei vor sã dezvolte mancurtismul, sã ne ucidem patria, nu vedeți, au rupt harta României, rãdãcinile noastre strãmoşeşti sunt acolo!”
*”Aş vrea sã vãd, aş vrea sã trãiesc şi sã sãrbãtoresc ziua Unirii, asta îmi doresc, dar nu mai depinde de mine, eu fac ce pot, depinde de oamenii despre care am vorbit, în ce mãsurã se vor mobiliza, vor închide birourile şi vor merge fiecare în localitãți. Vreau sã mã audã, vreau sã mã înțeleagã, acolo unde am sã pot am sã merg şi eu, eu nu mai sunt, nu mã consider, sunt alți oameni, personalitãți, voi merge în echipã cu ei, dar ar trebui sã se implice, sunt obligați, e datoria lor dacã sunt elitã, nu se vinde pentru un plic cu… sau o carte scoasã din fonduri…”
Informația este putere, infromați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu!