Un an fără regele Mihai. “Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie”, mărturisea Regele Mihai I. Fără Majestatea Sa lumea de mâine nu va mai fi la fel…
De la masa reîntregirii neamului românesc, la împlinirea celor 100 de ani de România Mare, ne-a lipsit Regele Mihai I care și-a pus Coroana Regatului Veșniciei la vârsta de 96 de ani, pe 5 decembrie 2017, în Aubonne, Elveția.
Majestatea Sa s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena. Din partea tatălui este nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea mamei nepot al regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei, Portugaliei șamd. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
A urmat cursurile unei şcoli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colţurile ţării şi toate categoriile sociale. Dupa decesul Regelui Ferdinand din 1927 si ca urmare a faptului ca Principele Carol a renuntat la statutul de Principe Mostenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenta, compusa din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea si Președintele Înaltei Curti de Casație, Gh. Buzdugan. La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în tară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.
În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română. În urma abdicarii tatalui sau, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege. În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndragostit la prima vedere. La întoarcerea în tara, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autoritatilor comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotarârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza si Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenintat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.
La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România. Pe peronul Gării de Nord din București: Plec cu moartea în suflet, a spus in limba franceză Majestatea Sa Regele Mihai I.
Tot pe peron, ca ultimă umilire, cordonul de soldați stătea cu spatele la familia regală…. unul singur a întors capul plângând… acele lacrimi s-au șters, abia, în anul 1992, când noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită, în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama.
În anul 1997, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară. Regele şi Regina s-au mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, dar şi respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piaţă, păstrarea culturii naţionale, respectarea adevărului istoric, respectarea şi garantarea proprietăţii private, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne. În acelaşi an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost şef de Stat şi tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârşin, jud. Arad.
La 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară. Din anul 1996, Principesa Moştenitoare Margareta este căsătorită cu Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.
Regina Ana a murit pe 1 august, la vârsta de 92 de ani. Regele Mihai I al României care a fost căsătorit cu Regina Ana aproape şapte decenii, nu a putut lua parte la funeraliile soţiei sale din cauza stării precare de sănătate.
Destinul său, poate cel mai uman, mai puţin „absurd”, mai cald… este, poate mai mult decât celelalte, o Poveste. Despre viaţă şi despre putere, despre iubire şi despre moarte. Chiar dacă multor generaţii le-a lipsit din cărţile de istorie, Regele este istoria însăşi. O istorie scrisă cu devotament şi supunere doar în faţa principiilor de onoare şi bun simţ, o istorie al cărei Suveran a fost, este şi va rămâne Mihai I al României, cel care rămâne simbolul umanităţii şi conştiinţei unui popor la fel de greu încercat de istorie, un Rege al lacrimii şi Dorului de ţară, un Rege al Durerii neamului românesc, dar ale cărui rădăcini nici un vânt ne le-a smuls.
Regele Mihai I a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş pe 16 decembrie 2017!
Fie-i veșnică amintirea!
(sursa: www.radioresita.ro)
