Europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al PPE și primul eurodeputat român negociator-şef pentru bugetul UE a oferit un interviu pentru blogul elenarobu.md în care vorbește despre asistența financiară a UE pentru Moldova, dar și despre protestele care au schimbat fața României.
- Ce șanse de apropiere la Uniunea Europeană are R. Moldova în momentul de față, cu o guvernare care nu se bucură de încrederea cetățenilor, premierul având o popularitate sub 3% și cu un președinte de țară care este orientat puternic spre Est?
Uniunea Europeană va continua să sprijine Republica Moldova în drumul său european. Atâta vreme cât Republica Moldova implementează Acordul de asociere pe care l-a încheiat cu Uniunea Europeană, parcursul său proeuropean este garantat si nu va fi afectat negativ de încrederea redusă în premier. Contează doar rezultatele. Adevărul este că progresele realizate de actualul Guvern au un ritm lent; este nevoie de eforturi suplimentare pentru a duce mai departe reformele în domeniul justiției, a statului de drept, în domeniul economic. La fel, este nevoie să vedem progresele reale în ancheta privind furtul miliardului, trebuie recuperați banii și pedepsiți vinovații. Cât despre președintele Igor Dodon, am mai spus-o și o repet: trebuie să renunțe la limbajul dublu. Dacă domnia sa crede că poate guverna pe banii noștri, ai Uniunii Europene, care dorește o Europă unită și prosperă, dar pe agenda Moscovei, care dorește o Europă slabă și dezbinată, atunci nu pot decât să-i prevestesc eșecul. Noi vrem să lucrăm pentru cetățenii moldoveni, Uniunea Europeană are nevoie de o Moldovă care să fie o democrație stabilă și prosperă şi sperăm că nici preşedintele şi nici guvernul nu vor fi un obstacol în această cale.
- Cum a fost primit președintele R. Moldova Igor Dodon la Parlamentul European si cum au de gând deputații PPE sa dialogheze cu socialistul Igor Dodon?
Președintele Igor Dodon a încercat să folosească această vizită la Bruxelles pentru a câştiga capital politic acasă, în Republica Moldova, dar cu niciuna dintre poziționările sale nu a avut succes aici. Uniunea Europeană și Partidul Popular European au suficientă experienţă în dialogul cu politicienii populiști. La Bruxelles, încrederea se câștigă prin ceea ce faci, nu prin ceea ce spui sau promiți. Un cuvânt spus este la noi un angajament luat. Până acum nu am văzut de la președintele Igor Dodon decât cuvinte, multe cuvinte și niciun lucru bun pe care să-l fi făcut pentru cetățenii pe care trebuie să îi servească. Regulile Uniunii Europene sunt clare, trebuie respectate.
- În România, sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a apăra principiile statului de drept. În R. Moldova oamenii nu au reușit să se mobilizeze atât de mult pentru a cere o justiție independentă. Suntem români pe ambele maluri ale Prutului, cum explicați totuși aceste diferențe?
Sunt multe și ocaziile în care cetățenii Republicii Moldova au dat dovadă de spirit civic în ultimii 10 ani, situații în care au protestat masiv împotriva abuzurilor politicienilor corupți. Iar acest lucru a demonstrat tuturor că cetățenii moldoveni și-au asumat destinul democratic și că împărtășesc pe deplin valorile europene. România a asistat, în ultimii 10 ani, la progrese reale în domeniul justiției și a devenit un exemplu în lupta anticorupție pentru întreaga regiune și nu numai. Românii au văzut cum politicieni corupți care se credeau de neatins au fost aduși în fața instanței și, cu timpul, au început să aibă încredere în sistemul de justiție. Rezultatele în lupta anticorupție nu mai sunt doar un deziderat, ci sunt clare și vizibile, iar acum, când Guvernul PSD – ALDE a vrut să înfrâneze actul justiției, oamenii s-au opus. Este o etapă firească în evoluția spre democrația veritabilă, iar România a ajuns în această etapă în ciuda și în detrimentul majorității politicienilor pentru că, vedem bine, sunt foarte rari politicienii care servesc cetățenii cu corectitudine și onestitate. Eu știu că va veni un astfel de moment și pentru Republica Moldova, numai că cetățenii moldoveni trebuie să înțeleagă că acest lucru nu se va întâmpla atâta timp cât nu vor contrapune rezistenței pe care politicienii vechi o opun singura forță care îi poate trimite pe aceștia în fața legii, forța poporului. Lupta împotriva corupției va reuși și în Moldova, așa cum a reușit și în România.
- Cum este văzută astăzi România în interiorul UE, după protestele care au impresionat o lume întreagă?
Poporul român este văzut foarte bine, Guvernul României este văzut foarte prost. Guvernul României a pierdut încrederea partenerilor europeni și internaționali prin încercările de a dezincrimina abuzul în serviciu. Pe de altă parte, mulți dintre colegii mei din Parlamentul European mi-au transmis felicitări pentru modul extraordinar în care au reacționat oamenii, să ieși în stradă cu rapiditatea cu care au ieșit românii, în numărul extraordinar de impresionat pentru orice națiune din lume și pe frigul care a fost în toate acele zile în România, și să faci acest lucru în numele unor valori atât de importante într-o democrație, justiția și statul de drept, este ceva cu adevărat impresionant. România arată acum ca o țară în care justiția funcționează, în care oamenii susțin statul de drept și cred în valorile democratice care stau la baza Uniunii Europene. Din păcate, la polul opus se află clasa politică dominată de PSD și ALDE, partide care s-au purtat ca niște grupuri infracționale organizate, care, după ce au prăduit țara zeci de ani, acum sunt capabili să facă orice pentru a scăpa cu obrazul curat.
- De ce România s-a grăbit să acorde R. Moldova 50 de milioane de euro (a doua tranșă din împrumutul de 150 de milioane de euro), dacă multe dintre reforme bat pasul pe loc?
Știu că a doua tranșă a împrumutului de 150 de milioane de euro era condiționată de intrarea în efectivitate a facilității de finanțare acordată de Fondul Monetar Internațional pe o perioadă de 3 ani, prin două instrumente de creditare – Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) și Mecanismul extins de creditare (ECF) în valoare totală de aproximativ 178,7 milioane de dolari. Din moment ce această condiție a fost îndeplinită, România s-a ținut de promisiune și a transferat ajutorul promis. Noi ne dorim să ajutăm Republica Moldova de fiecare dată când are nevoie și o facem, vrem, însă, ca banii pe care îi trimitem să ajungă la oameni, să ajute la creșterea prosperității, a nivelului de trai, pentru crearea de noi locuri de muncă și mai bine plătite, și nu să ajungă în buzunarele corupților, cum s-a mai întâmplat. Să știți că acesta este motivul pentru care România și Uniunea Europeană, ca și toți ceilalți prieteni adevărați ai Moldovei, aleg să impună condiții de îndeplinit înainte de a oferi bani Republicii Moldova, trebuie să ne asigurăm cu toții că aceștia ajung la oameni, nu la oligarhi.
- Cum va condiționa UE de acum încolo oferirea de sprijin financiar R. Moldova?
Ca și până acum, UE își condiționează sprijinul pentru Republica Moldova prin adoptarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere, prin combaterea corupţiei, spălării banilor şi anchetarea fraudei bancare pe care o cunoaştem. Exact ce vă spuneam mai sus, acele măsuri care îi ajută pe cetățenii moldoveni de rând să aibă o viață mai bună, și nu pe corupții și hoții din banii publici.
Vă mulțumesc pentru acest interviu!