Mesaj din diaspora pentru diaspora: Le doresc conaționalilor mei ca R. Moldova să-i iubească fix atât de mult cât şi ei o iubesc
Conaționala noastră, Svetlana Spoială, stabilită de mai bine de 20 de ani în Franța, este una dintre zecile, sau poate chiar sutele de persoane din diaspora care își doresc să pună umărul la dezvoltarea R. Moldova, prin implicare directă și grație experienței vaste pe care a acumulat-o peste hotare. Este unica moldoveancă absolventă a Școlii Naționale de Administrație din Franța (ENA), o instituție prestigioasă care a dat Franței 4 președinți, 9 prim-miniștri, aproape 100 de miniștri. Svetlana Spoială își dorește foarte mult să se implice direct în dezvoltarea R. Moldova, a și făcut unele demersuri, însă fără niciun rezultat până acum.
Conaționala noastră, stabilită în prezent la Strasbourg, a acceptat să ofere un interviu Portalului Nr.1 al Diasporei ER NEWS în care a povestit despre experiența acumulată în Franța, dar și demersurile pe care le-a făcut în R. Moldova, ca urmare a apelului PAS către diasporă să revină acasă și să se implice, inclusiv prin ocuparea funcțiilor publice.
ER NEWS: Sunteți în Franța de mai bine de 20 de ani. Cum se văd de la distanță schimbările din R. Moldova, după alegerile din 11 iulie?
Svetlana Spoială: Da, Exact. Am plecat din Moldova pe 27 august 2000. Mă aflu deci în Franţa de mai mult de 21 de ani. Sunt parte a societăţii franceze, o cunosc foarte bine, m-a acceptat şi integrat cât se poate de organic. Distanta despre care vorbiți e, în cazul meu, dublă : temporală şi geografică. Ambele aspecte sunt importante. Timpul trece, iar speranţa mea majoră e întotdeauna aceeași : să-mi ştiu Patria mea fericită, prosperă şi împlinită.
Declararea alegerilor parlamentare anticipate a fost sursa unui entusiasm enorm pentru mine. Iar de pe 11 iulie încoace, percep schimbările de acasă ca global pozitive şi purtătoare de viitor. Am certitudinea că în sfârşit Moldovioara mea merge pe calea cea dreaptă. Spre Europa! Îmi dau foarte bine seama că e un drum lung şi anevoios, dar cum zice o maximă latină…Per aspera, ad astra. Sunt convinsă că şi Patria mea va izbuti şi va ajunge acolo unde-şi doreşte. Distanţa geografică tot contribuie unei analize lucide şi obiective. Eminus melius videtur (de departe se vede mai bine). Din perspectiva societăţii franceze care cunoaşte democraţia şi beneficiile ei cu mult mai îndelungat decât societatea moldovenească, pot spune că se simte o anumită indecizie şi lipsă de încredere în propriile sale puteri. Moldova e o ţară tânără şi mică. Pentru a reuşi să prospere şi să se dezvolte pe lungă durată, atât în interior, cât şi în exterior, ea are nevoie de susţinerea tuturor vecinilor şi partenerilor săi strategici. La fel, necesită sprijinul tuturor forţelor vii venind din ţară şi din diasporă.
În Franța ați urmat studii la Școala Națională de Administrație, o instituție prestigioasă care a dat Franței mai mulți președinți de țară. În ce măsură ați reușit să integrați o funcție publică în Franța?
În 2007, în urma unui concurs foarte exigent, am integrat ENA (École Nationale d’Administration). ENA e o şcoală de aplicare de nivel post-universitar care formează elita administrativă şi politică a Franţei. Foştii ei discipoli sunt prezenţi la toate nivelele de conducere atât în Franţa cât şi peste hotarele ei.
Acolo au fost instruiţi patru din cei opt Preşedinţi ai Republicii a Cincea (printre care şi Emmanuel Macron), nouă prim-miniștri, circa o sută de miniştri şi aproape jumătate din ambasadorii ei. La moment, eu sunt unica moldoveancă cu studii şi experienţă profesională de acest nivel. (Iniţial, mai era şi o altă persoană, dar, din păcate, anul trecut ea a renunţat la cetăţenia Republicii Moldova). De când am terminat studiile la ENA, am reuşit să activez atât în domeniul public, cât şi în cel privat în funcţii foarte expuse şi de responsabilitate. Actualmente, sunt preşedinte al unei asociaţii recunoscute de utilitate publică de către Republica Franceză şi fac parte din reţeaua marilor funcţionari ai Franţei ca rezultantă directă a studiilor mele la ENA.
În campanie electorală, dar și după preluarea puterii, liderii PAS au făcut declarații privind implicarea diasporei în structurile guvernamentale. Cum vi se pare acest apel al PAS către diaspora?
Republica Moldova nu posedă în interior masa critică necesară pentru a îndeplini cu succes toate angajamentele electorale a PAS. Acest apel a fost făcut în timpul campaniei, la fel ca şi după 11 iulie. Acest apel a fost făcut de către Doamna Maia Sandu, Preşedintele ţării noastre, la fel ca şi de mulţi reprezentanţi ai PAS şi ai societăţii civile. Acest apel era, după mine, inevitabil şi necesar. Moldova are nevoie de persoane calificate şi curajoase care să contribuie la edificarea unui stat puternic cu o economie competitivă şi o societate democratică şi încrezută în ziua de mâine.
Diaspora, prin participarea sa masivă la alegerile prezidenţiale şi parlamentare, a favorizat o schimbare radicală în direcţia şi felul de a conduce ţara noastră. Diaspora întotdeauna s-a implicat într-un fel sau altul în dezvoltarea şi bunăstarea Moldovei, deoarece niciodată nu a uitat de unde se trage şi că întotdeauna şi-a păstrat interesul şi acea legătură invizibilă cu Patria sa. Apelul către diasporă e deci unul pozitiv.
După mine, acest apel e un semn evident că noua putere de la Chişinău apreciază susţinerea şi implicarea fiecărui cetăţean al Republicii Moldova care se află după hotarele ei şi că are ferma intenţie de a construi o relaţie de grijă şi parteneriat cu diaspora sa.
Și Dvs ați dorit să răspundeți acestui apel, însă nu ați fost auzită. Povestiți-ne cu cine ați discutat și ce vi s-a răspuns.
Am răspuns, am fost auzită, iar apoi imediat uitată şi ignorată. Asta e cronologia… Din momentul în care au fost anunţate alegerile parlamentare anticipate, am adresat un şir de proiecte care vizau dezvoltarea autorităţilor locale şi a unor instituţii de stat reprezentanţilor ţării noastre de la ambasada Republicii Moldova în Republica Franceză.
Ulterior, neavând nici un răspuns, am adresat o propunere de servicii în atenţia Doamnei Maia Sandu. Vreo câteva alte persoane, (care pe atunci făceau parte din lista PAS pentru alegerile parlamentare din 11 iulie şi care de atunci au devenit deputaţi, miniştri şi mari demnitari) erau la fel la curent. În perioada 1-12 august anul curent, am fost în Moldova. Timp de aceste vreo câteva zile, am încercat, deja acolo pe loc, să obţin măcar un început de răspuns din partea autorităţilor contactate şi … zero rezultat, … tăcere radio.
Cu o zi înainte de a pleca de la Chişinău, am postat un mesaj pe una din reţelele de socializare. Iată-l… „Mâine plec din Moldova şi involuntar fac o totalizare a aflării mele acasă. Sentimentele mele sunt de dublă natură şi se împart în egală măsură între Gratitudine şi Nedumerire. Dintr-o parte, sunt recunoscătoare şi foarte pozitiv dispusă, deoarece timp de aceste 12 zile în Moldova am avut ocazia să cunosc şi să revăd multe persoane cu năzuinţe, cu proiecte personale şi profesionale de o rară frumuseţe şi precizie. Pe de altă parte, sunt nedumerită. Înainte de a reveni în ţară, auzisem de atâtea ori apelurile insistente venind din partea reprezentanţilor noii puteri politice precum că au imperios nevoie de persoane calificate pentru a porni vremurile bune. Le-am propus serviciile mele care, fără falsă modestie, sunt de cea mai înaltă calitate. Rezultatul, după 12 zile de adresări pe căi oficiale şi mai puţin convenţionale, e unul destul de confuz şi deconcertant. Mă întreb dacă noua putere e sinceră când face astfel de apeluri şi dacă chiar are nevoie de ajutorul celor care au votat-o.”
Citește și:
Acest mesaj a stârnit un val de reacții foarte contradictorii. Ele cuprindeau în gama lor cromatică toate culorile de la roşu la violet. Erau şi pozitive şi negative. Cele mai vehemente şi mai dure erau însă cele răutăcioase şi foarte orientate politic. Imediat au urmat şi sfaturi insistente de a mă răzbuna şi tentative de a fi recuperată politic de către oponenţii politici ai PAS.
Peste vreo câteva zile, am primit un răspuns din partea preşedinţiei şi am reflectat acest fapt pe aceeaşi reţea de socializare ca să scap de cererile insistente de interviuri din partea foştilor adversari politici ai PAS. Răspunsul primit nu era însă nicicum satisfăcător şi se rezuma la un fel de … nu e de competenţa noastră… Dat fiind stilul redactării la fel ca şi numărul considerabil de erori ce comporta acel răspuns, sunt sigură la aproape 100%, că propunerea mea de servicii a aterizat pe biroul unei persoane dispuse de a nu da curs propunerii mele, iar procentajul ocurenței, că mesajul nu a fost transmis nici Doamnei Sandu, nici altcuiva care ar fi fost în putere să ia o decizie adecvată, se apropie de aceleaşi înălţimi. Şi aici se termină istoria.
Toate adresările mele ulterioare au rămas literă moartă. Sper totuși că dorinţa şi capacitatea mea de a lucra în beneficiul ţării noastre să fie remarcate şi apreciate.
În ce domenii ați putea oferi expertiză?
Timp de cei 14 ani de studii superioare şi aproximativ tot atâţea ani de experienţă profesională în Moldova şi în Franţa, am avut ocazia să explorez, să fac cercetări şi să- mi aplic cunoştinţele în următoarele domenii :
– Politica externă,
– Diplomaţie bilaterală şi multilaterală,
– Drept european,
– Drepturile omului,
– Administraţie publică.
Vorbesc româna şi cinci limbi străine : franceza, engleza, italiana, germana şi rusa.
Am o cultură generală consecventă şi diversificată în varii domenii. Curioasă de tot ce mă înconjoară, eu sunt interesată de tematicile politice, geografice, ştiinţifice, istorice, economice, şi de relaţiile internaţionale în deosebi. Posed un înalt simţ al datoriei şi al responsabilităţilor. Discretă şi eficace, dispun de un simţ înăscut al diplomaţiei şi al medierii.
Dacă apare oportunitatea de a reveni acasă pentru a pune umărul la schimbare, sunteți dispusă pentru câtă vreme?
Ar fi o onoare pentru mine, dacă o astfel de oportunitate s-ar prezenta într-o bună zi. Durata depinde de misiunea care mi-ar fi încredinţată. Ţin să precizez, totuşi, că la moment, eu nu sunt în capacitate de a reveni în ţară definitiv şi pe lungă durată. Eu am doi copii, unul dintre care este purtător de un sindrom de modificare genetică de care specialiştii de boli rare din Moldova nici n-au auzit, din păcate. Aici, în Franţa, el e sub observaţia a două echipe medicale de profil genetică şi boli rare la Strasbourg şi Paris. Respectiv, eu sunt doar parţial mobilă. Adică, pot reveni în ţară pe 2-3 săptămâni maximum. Acest fapt nu ştirbeşte însă nicicum dorinţa şi capacitatea mea de a lucra în beneficiul ţării noastre. Moldova are nevoie de cadre competente şi de înalt nivel profesional atât în interior cât şi în exterior. Rămân disponibilă şi deschisă oricărei propuneri constructive în acest sens.
În ce măsura credeți că este un sacrificiu revenirea acasă și accederea în funcții publice?
Eu nu cred că revenirea în Moldova şi angajarea într-o funcție publică e un sacrificiu. Ba chiar invers. Socot că persoanele care sunt gata să facă astfel de paşi în viaţa lor profesională sunt mobilizaţi, pe de o parte, de ideea beneficiului pe care-l pot oferi ţării lor şi de valoarea adăugată a acestei categorii de posturi, pe de altă parte. Altfel zis, ei se încadrează într-un model win-win. În acest caz, fiecare partener – atât statul Republica Moldova care oferă postul în cauză cât şi candidatul care doreşte şi are toate competenţele necesare ca să occupe acel post – se preocupă în egală măsură de interesul altuia şi al său propriu.
Nu e vorba de a căuta cel mai bun compromis de împărţire echitabilă a beneficiilor, ci de un acord care prevede înmulţirea beneficiilor fiecărui dintre parteneri. Compatrioţii noştri care decid să aducă ţării noastre toată expertiza, toate cunoştinţele şi toată experienţa lor academică şi profesională vor avea în contraparte o ocazie inegalabilă de a fi de folos Patriei lor, de a da dovadă de profesionalismul şi integritatea lor în serviciul unei cauze nobile şi în situaţie de criză.
Valoarea adăugată pentru cel care-şi oferă serviciile se va traduce printr-o experienţă profesională fără precedent, un carnet de contacte consistent şi alte oportunităţi de viitor obţinute în urma acelor vreo câţiva ani în serviciul ţării lor.
Cei care vin de peste hotare o fac, în mare măsură, deaceea că-şi iubesc sincer Patria lor şi doresc să o ajute să se ridice din genunchi şi să meargă cu capul sus şi cu inima deschisă spre un viitor mai bun pentru noi toţi.
Moldova, în schimb, are o ocazie inestimabilă de a le arăta tuturor celor care vin să o servească că ştie să aprecieze, să preţuiască eforturile acestora.
Dar moldovenii din diaspora cum pot de la distanță ajuta R. Moldova? Vorbim și în cazul lor despre un sacrificiu?
Diasporei îi pasă de ceea ce se petrece în ţară şi ea se implică cum poate mai bine fie acolo pe loc, fie din străinătate. Diaspora a favorizat în mare parte schimbările pe scena politică din Republica Moldova. Noua putere de la Chişinău a anunţat posibilitatea de a oferi diasporei să contribuie la schimbarea paradigmelor de drept, economice şi sociale la distanţă.
Există mecanisme foarte concrete pentru a folosi expertiza diasporei şi de la distanţă. Consider că pentru foarte mulţi dintre cei plecaţi de acasă, sacrificiul cel mai mare şi care se simte constant e creat tocmai de acea distanţă care ne separă de ţara noastră şi de oamenii dragi rămaşi acolo. Chiar dacă mulţi s-au integrat foarte organic şi bine în societăţile care i-au primit, ei păstrează acea legătură invisibilă, dar pregnantă cu ţara lor de origine.
În ce măsură credeți că schimbarea mult dorită și promisă chiar se va produce? Care ar fi impedimentele, riscurile?
Cred că schimbarea anunţată de către preşedintele ţării noastre şi PAS va avea loc. De fapt, altfel nici nu e posibil. Toate criteriile necesare pentru a realiza toate promisiunile electorale sunt prezente. Forţele necesare sunt sau vor fi pe loc. Voinţă politică este. Sprijin financiar european şi internaţional există. Ne rămâne doar să punem toţi umărul şi printr-un efort collectiv să ne ajutăm ţara şi respectiv pe noi înşine.
Citește și:
Impedimentul major pe care-l văd e puterea de rezistenţă a sistemului vechi şi incapacitea acestuia de a pune în surdină memoria sa instituţională pentru a favoriza un fel nou de gândire, o nouă viziune şi realizarea unui nou proiect de ţară. Dacă acel sistem nu va accepta ideile noi şi progresiste, va nega sau va ignora spiritul de serviciu, devotamentul şi profesionalismul celor pe care nu-i cunoaşte, atunci o mare parte din eforturile depuse de noua putere se pot adeveri inutile sau chiar contraproductive.
Riscul major, dacă schimbarea mult promisă şi aşteptată nu se va produce, e unul foarte firesc şi logic într-o democraţie. Adică, la alegerile viitoare, forţele politice la putere vor fi sancţionate.
Ce mesaj ați dori să transmiteți conaționalilor din diaspora care ar vrea să revină acasă pentru a contribui la dezvoltarea țării?
Doresc să le spun compatrioților mei din diasporă să facă exact așa cum consideră că e cel mai bine pentru ei. Dacă au hotărât să revină acasă pentru a contribui, în acest moment crucial al istoriei țării noastre, la dezvoltarea şi prosperitatea ei, le doresc un singur lucru şi anume ca Moldova să-i iubească fix atât de mult cât şi ei o iubesc.