Mai este nevoie de avocați în R. Moldova?! Iată ce spune avocata Viorica Grecu

2

Despre avocații din Moldova. Cu ocazia Zilei Avocaturii, sărbătorită în fiecare an la data de 9 septembrie, am realizat un interviu cu directoarea Centrului de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din RM, Viorica Grecu, avocata care o reprezintă în instanța de judecată pe magistrata Domnica Manole. În condițiile în care justiția din R. Moldova pare să fie tot mai mult la cheremul unor interese politice, întrebarea firească este dacă mai are rost meseria de avocat, de vreme ce judecătorii emit decizii pe care ”trebuie” să le emită, decizii care, probabil, sunt luate în afara sediilor instanțelor de judecată.

Vă invit să urmăriți mai jos interviul:

1.Cum activează avocații în condițiile în care tot mai multe voci vorbesc despre o justiție care acționează la comandă?
Cu adevărat, în unele cauze judiciare sesizăm abordări diferite: în modalitatea de administrare a probelor, în termenii de examinare – excesiv grăbiți sau tergiversați, prin hotărârile judecătorești emise contrar principiilor juridice și logicii aprecierii probelor din dosar. Deci, se întâmplă lucruri ieșite din comun și care uneori șochează. În așa cazuri apar suspiciunile justițiabililor că justiția ar acționa la comandă, iar noi, avocații, punem la îndoială independența justiției.

Avocații nu pot face altceva decât să ia atitudine împotriva nedreptății.

Să dăm replica profesionistă, să folosim metodele de apărare și drepturile prescrise în legi, să ne împotrivim prin demersuri, să venim cu argumente pertinente în instanță, deci să acționăm prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție.

Fără îndoială, avocatul are obligația să dea dovadă de cunoașterea materiei și să acționeze cu aceeași diligență în toate dosarele la care lucrează. Și totuș, când percepe că dosarul derulează cu abateri de la normal sau contrar regulilor, de la avocat se cere mai multă implicare și concentrare. Ba mai mult: este nevoie de fermitate în acțiuni, de forță morală și psihică cu care să-și manifeste demersurile și argumentele, de caracter, temeritate și multe alte calități.

Dar devieri pot avea loc nu neapărat ”la comandă”. Ele pot reieși din felul în care judecătorul instrumentează dosarul sau percepe problema pe care o are în fața sa. Rezultanta este aceeași.

2. Cât de solicitată este această meserie astăzi? Cât de pregătit trebuie să fie un avocat, ce dovezi trebuie să aducă, ce fel de martori pentru a câștiga un proces de judecată de răsunet în Moldova?
Nu aș putea realiza o sinteză obiectivă sau statistică pe cât de solicitată este astăzi profesia de avocat. În avocatură se vine și prin menire și din utilitate. Unii vin în avocatură când pleacă din funcțiile de judecători și procurori, alții beneficiază de licență în baza titlului de doctor în drept. Tânăra generație îmbrățișează profesia de avocat printr-o determinare încă din facultate. Un lucru este cert, cu cât mai mult durează contemplația și e mai conștientă calea spre profesia de avocat, cu atât mai bun profesionist devii.

În ce privește pregătirea avocatului, la unul din cursurile la care sunt trainer în materie de pregătire și prezentare a cauzei în fața instanței de judecată, un avocat tânăr a întrebat cum să câștigi o cauză în instanță. Ceea ce am răspuns atunci, este valabil oricând. Avocatul trebuie să stăpânească bine științele juridice, dreptul material și procesual. Iar acei, care pledează în instanță, trebuie să pregătească minuțios cauza de acasă și să vină în instanță cu o strategie de apărare bine pregătită, fiecare acțiune a sa, având un scop care să se încadreze în strategia de apărare. Avocatul trebuie să stăpânească bine tehnici de audiere a martorilor și de pregătire a pledoariilor și actelor procesuale, să fie înzestrat cu o gândire juridică profundă, dinamică, isteață, iscusită, nestandardă, să stăpânească un simț al echității dezvoltat, să posede iscusința de argumentare și de formulare a concluziilor, să poată delimita irelevantul de ceea ce e important cu adevărat. Nu e voie să lăși niciodată nimic la discreția instanței, iar expresia auzită des în sălile de judecată despre încrederea în discreția instanței este inadmisibilă, deoarece avocatul trebuie să formulize opinii și argumente care reies din strategia și tactica apărării, să propună soluțiile sale la întrebările discutate de instanță.

Fie că lucrăm într-o cauză de rezonanță, fie în orice alt proces de judecată, tehnicile de apărare sunt aceleași. Diferă strategiile alese în funcție de tipul și obiectul cauzei, iar demersurile reies din acestea.

3. Cât de dificil este dosarul dnei Manole, unde sunteți avocată? De fapt, mai este nevoie de avocat într-un asemena dosar, unde nu se ia în calcul solicitările pe care le faceți?
Cauza ex-judecătoarei Domnica Manole de reintegrare în funcție se află încă în procedura Curții Supreme de Justiție și este prima de acest gen de la declararea independenței Republicii Moldova. La început cauza era de o complexitate colosală și problema juridică era destul de întortochiată. Am în vedere felul cum au fost aplicate circumstanțele și dispozițiile legislației cu privire la judecători pentru a fi declarată dna Manole incompatibilă cu funcția de judecător și eliberată din funcție. Însă, am pregătit minuțios cauza și am prezentat-o în instanță, încât, la această fază, judecătorii Curții Supreme de Justiție au pe masa domniilor lor o cauză directamente limpede și elucidată.

Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2017 prin care a fost declarată neconstituțională procedura de verificare a judecătorilor de către Serviciul de Informații și Securitate și prin care a fost desființată procedura aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi exclusă din sistem judecătoarea Domnica Manole, a desființat și motivele de eliberare din funcție. La fel, am dezbătut cu argumente fiecare motiv pus de CSM la baza sancționării judecătoarei Domnica Manole și toate au rămas la acest moment fără suport factual și legal. Așteptăm să fie emisă hotărârea.

În ce privește cauza penală de pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu am găsit în rechizitoriu nimic în sprijinul acuzării și consider că nu poate exista o altă soluție decât cea de achitare. Este o inculpare ”de dragul” excluderii din sistem a judecătoarei Domnica Manole, pe cale civilă sau penală.

4. Dar în general, mai este nevoie de avocați, dacă judecătorii emit decizii pe care ”trebuie” să le emită, luate probabil în altă parte decât instanțele de judecată?
Partial am răspuns mai sus la întrebarea dacă este nevoie de avocați. Avocatura este indispensabilă justiției și componenta statului de drept. Dar întrebarea se referă la considerația avocatului în instanță și nu pot nega că judecătorii nu țin cont de analiza problemei juridice cu care vine avocatul în instanță. În cele mai multe cazuri judecătorii apreciază profesionalismul avocaților, iar unii judecători tineri învață de la avocați experimentați. Sunt cauze atât de bine apărate de avocați, încât devine complicată luarea deciziilor „în altă parte”. Cauzele cu mize mari care se decid ”în altă parte” decât în instanța de judecată, evident că ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Dar bazele cauzelor pentru CtEDO se pun oricum în instanțele naționale prin epuizarea tuturor demersurilor și mijloacelor de apărare pe care trebuie să le realizeze avocatul în cel mai competent mod.

5. Ce fel de viitor are justiția din Moldova, având în vedere episodul legat de alegerile locale?
Neajunsul judecătorilor este că nu ies să se exprime în public. Închistarea tot mai multă a judecătorilor îi face pe justițiabili să creadă că toți sunt la fel, însă nu e așa. Deciziile de invalidare a alegerilor locale au fost luate de 4 judecători, însă avem peste 450 de judecători care sunt foarte diferiți. Mai mult de jumătate din corpul judecătoresc merită să fie sprijiniți. Am un sentiment de încredere că e suficient să fie luat politicul de peste sistemul judecătoresc și vom vedea o justiție în alt chip. Din apărarea ex-judecătoarei Domnica Manole mi-am făcut multe concluzii. Una din probleme este legislația care reglementează activitatea judecătorilor. Aceasta conține multe neclarități și norme vagi, dispoziții vechi rămase în dezacord cu cele noi, care provoacă incoerență și lasă loc de interpretare și aplicare arbitrară. În așa condiții, astăzi independența judecatorilor este fragilă și orice judecător se simte nesigur. Iar curajul pe care îl așteptăm de la judecători nu este ceva legiuit, ci foarte personal.

Vă mulțumesc pentru interviu!

Comentarii Facebook

comments

Distribuie.
error: Content is protected !!