Mii de oameni au ieșit și astăzi în centrul Chișinăului pentru a protesta față de acțiunile tandemului PD-PSRM, dar și pentru a cere abrogarea legii cu privire la sistemul mixt de vot. A fost o mobilizare mult mai mare decât la protestele anterioare și asta înseamnă că oamenii mai au speranța, mai este un nucleu, deși destul de mic, care a rămas acasă și își cere drepturile.
În întreaga lume, protestele sunt o formă de a cere respectarea drepturilor omului, a voinței cetățenilor. Oamenii pot să iasă la proteste ori de câte ori sunt nemulțumiți de cum se desfășoară lucrurile în țară. Oamenii pot manifesta și împotriva unor legi care nu reprezintă intesul țării sau al cetățeanului și pot cere abrogarea acestora.
În Islanda, este bine cunoscută Revoluția islandeză din 2009-2011, Revoluția din Bucătărie sau Protestele islandeze împotriva crizei financiare reprezintă o serie de protese din Islanda în care mii de oameni au manifestat în fața Parlamentului (Althing) din Reykjavik. Ca urmare a acestor proteste marile bănci au fost naționalizate, s-a decis să nu se plătească datoria creată în Marea Britanie și Olanda din cauza politicii lor financiare rău intenționate și s-a creat un grup apolitic din oamenii de pe stradă pentru a rescrie Constituția țării. Constituția a fost scrisă on-line de un grup de civili din „stradă” , alți oameni putând pune întrebări sau sugera propuneri. Ca urmare a acestei revoluții pentru prima oară este judecat primul-ministrul unei țări pentru modul în care a gestionat criza economică. Geir Haarde afirmă că este nevinovat și că totul este o „comandă politică”. Haarde mai promite de asemenea că se va răzbuna în cadrul procesului. (sursa: wikipedia.org)
În România, protestele din ianuarie – februarie 2017 față de intențiile guvernului de grațiere si de modificare a Codului Penal au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 500.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceași zi, mai devreme, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag cu care mulți utilizatori de Facebook s-au identificat.Protestele din România au inspirat și alte manifestații anticorupție, precum cele din Albania sau Franța. Anterior, proteste din România după tragedia de la Colectiv au dus la demisia Guvernului Ponta. ((sursa: wikipedia.org)
În Ungaria, în octombrie 2014 aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. În urma acestor proteste, premierul maghiar a fost nevoit să retragă proiectul taxei pe internet, care i-a scos pe oameni la proteste. (sursa: digi24.ro)
Sunt doar câteva exemple care demonstrează cât de mare poate fi forța protestelor, dacă oamenii sunt determinați să meargă până la capat pentru a obține ceea ce își doresc.
Protestele pot lua diferite forme, fie ieși în stradă, fie exprimi o opinie, fie ții discursurii, vorbești, protestezi la locul de muncă dacă nu ești de acord cu anumite obligații impuse în afara fișei de post.
Aici găsiți un articol bun despre Cum pot protestele sa îmbunătățească democrația reprezentativă?
”Participarea cetățenilor rămâne singura sursă importantă a schimbării, însă formele de participare și, mai ales, țintele urmărite ar trebui reevaluate. Astfel, un prim pas este ca tot mai mulți cetățeni să se implice în forme de participare politică diverse, în plus față de participarea prin proteste. În ce fel? Prin susținerea asociațiilor civice, incluzându-le pe cele care țin în viață jurnalismul de investigație, prin participarea la dezbateri publice, prin monitorizarea și contactarea parlamentarilor. Desigur, prin participare la vot. Toate acestea, dublate de efortul de a lua decizii informate, într-un context în care este tot mai dificil să selectăm informație relevantă și să o „curățăm” de distorsiuni.”, se arată în acest material.
Ce vreau să spun cu aceste exemple? Fiecare dintre noi poate găsi diferite forme de protest pentru a cere respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate veni să ne facă ordine la noi acasa, decât noi înșine.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu