Fondul Moldova, românofobia și soluțiile concrete

Profesorul Dan Dungaciu și expertul Petrișor Peiu de la Fundația Universitară a Mării Negre au lansat în iulie anul trecut o idee interesantă și îndrăzneață pentru cele două state românești. Ar fi vorba despre cel mai important dosar de politică externă al României care se cheamă Republica Moldova. Inițiativa se cheamă Fondul Moldova și ar însemna un fel de Plan Marshall al României pentru R. Moldova, cu probabil peste 3 miliarde de euro pe parcursul a 5 ani. Ideile au fost prezentate și analizate în lucrarea celor doi experți intitulată „Fondul Moldova, podul de investiții peste Prut”. Lansarea cărții la Chișinău a avut loc pe data de 7 aprilie 2016.

Mai jos vedeți imagini de la lansarea cărții care a avut loc la Librăria din Centru.

IMG_6641
Autorii cărții: Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, Chișinău, 2016

IMG_6640

IMG_6639
Ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, Chișinău 2016

Totuși, autorii cărții explică de ce Fondul Moldova nu este un Plan Marshall propriu-zis, pentru că în cazul propunerii pentru Fondul Moldova vorbim în primul rând de un fond de acțiuni constituit din surse guvernamentale și private.

Chiar dacă poartă altă denumire, ideea e că România își poate asuma un plan de investiții pentru R. Moldova. Poate, dar ar trebui să existe minimă bunăvoință și din partea Chișinăului, a cetățenilor din R. Moldova. Mă refer la bunăvoința față de România, față de români, față de trecutul nostru istoric comun.

Întâi de toate, ar trebui să ne tratăm de românofobie, așa cum bine a remarcat la lansarea cărții directorul de programe de la Fundația Soros-Moldova, Victor Munteanu.

IMG_6638
Victor Munteanu, director de programe, Fundația Soros-Moldova, Chișinău 2016

Românofobia care se manifestă prin faptul că:
* nu ne place gazul românesc (de ce conducta Iași-Ungheni este goală?),
* nu ne place energia electrică românească (de ce nu importăm energie electrică din România la prețuri mai mici),
* nu ne plac televiziunile, media românească (de ce 80% din canalele TV difuzate în R. Moldova sunt rusești?),
* nu ne plac filmele difuzate în original cu subtitrare în limba română (de ce nu avem în cinematografe asemenea filme?)
* nu ne plac în general românii pentru că îi obligau pe buneii noștri să meargă la școală și să învețe.

Iar șirul acesta al antipatiilor ar putea continua.

Anul 2018 poate fi cu adevărat un an al marilor succese. România va deține președinția UE, se vor împlini 100 de ani de la Unirea din 1918 și de când există România modernă. Mai avem doi ani în care putem mișca lucrurile din loc, dacă ne-am vindeca de ranchiună, iar Guvernele celor două state să acționeze în beneficiul cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Felicitări autorilor pentru o idee îndrăzneață și pentru că au grijă că președinția în exercițiu a UE pe care o va deține România în anul 2018 să nu treacă neobservată, dar să fie una plină de proiecte de succes. Unul dintre acestea ar putea fi și Go for Moldova. Depinde de voința politicienilor de la București și Chișinău și de prioritățile acestora.

 

Articole similare
Comentarii