Pe fundalul unor cifre îngrijorătoare despre ce a mai rămas din familiile din R. Moldova, congresul Mondial al Familiei găzduit de președintele Igor Dodon și care a început astăzi la Chișinău pare mai degrabă o nouă acțiune de imagine politică și utilizarea noțiunii de familie în scopuri politice și manipulatorii.
Pentru durabilitatea familiilor din Moldova este bine să se facă acțiuni concrete cum ar fi majorarea salariilor pentru ambii soți, așa încât aceștia să rămână acasă, în R. Moldova și să își crească copiii, nu să fie nevoiți să plece peste hotare, să divorțeze, să lase copiii în grija altor persoane, să îi lase pe copii orfani de dragostea părintească. ”Vorbăraia” la congrese nu dă niciun rezultat.
Tabloul familiei din R. Moldova nu arată deloc bine, iar cifrele vorbesc de la sine.
Aproape jumătate din căsătorii se încheie cu divorțuri. Potrivit cifrelor oferite de Biroul Național de Statistică, în 2016 s-au încheiat 22 de mii căsătorii (cu 11% mai puţin comparativ cu anul precedent), în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărârile judecătoreşti a fost în 2016 de 10,6 mii (cu 5,3% mai puţin faţă de anul 2015).
În anul 2017 s-au născut 34 de mii 100 de copii, o cifră care este în descreştere cu 8,9% faţă de anul precedent.
Vârsta medie a mamei la prima naştere este de aproape 25 de ani. De regulă, femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai mică, comparativ cu cele din mediul urban, respectiv la 23,7 şi 26,5 ani. Totodată, nivelul natalităţii extraconjugale rămâne a fi înalt, ponderea copiilor născuţi în afara căsătoriei fiind de 21,5%.
Statisticile mai arată că femeile se căsătoresc mai devreme decât bărbaţii. Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,6 ani, iar la bărbaţi de 28,3 ani. În același timp, bărbaţii se recăsătoresc mai des după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 17,0% la bărbaţi şi 15,6% la femei.
Ce se întâmplă apoi în aceste familii?
7 dintre 10 femei din R. Moldova au suferit cel puțin un tip de violență din partea soțului sau a partenerului, iar 12% au fost supuse tuturor formelor de violență – fizică, sexuală, psihologică, economică și spirituală. În 2015, 36 de femei au fost ucise și peste 80 — grav rănite, în urma violenței, se arată într-un comunicat al PNUD Moldova. Același studiu relevă că peste 40% dintre bărbați și 20% dintre femeile din R. Moldova sunt de acord, total sau parțial, cu faptul că, uneori, femeile merită bătute.
Ce venituri au familiile din R. Moldova?
Potrivit Biroului Național de Statistică, veniturile familiilor cu copii sunt substanţial mai mici decât veniturile celor fără copii. În medie, în anul 2017 veniturile disponibile ale familiilor cu copii au constituit 1862,4 lei lunar pentru o persoană, fiind în creştere cu 25% faţă de anul 2013. Pe măsura creşterii numărului de copii în gospodărie descreşte şi valoarea medie a veniturilor: de la 2151,2 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil, până la 1288,1 lei în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
Circa 86 la sută din familiile care au copii consideră că în anul 2017 nu au intervenit schimbări majore în ceea ce ține de nivelul de bunăstare al acestora, comparativ cu anul precedent. 6,5% din respondenți au menţionat că trăiesc mai bine, iar 7,4% consideră că situaţia s-a înrăutăţit. Pentru necesităţile minime ale gospodăriei, conform aprecierilor respondenţilor ar fi suficientă suma de 1748 lei lunar pentru o persoană. Totodată, pentru un trai decent a fost menţionat necesarul de 3319 lei în medie pentru o persoană.
Cum afectează migrația familiile din R. Moldova?
Potrivit statisticilor, pe parcursul anului 2016 din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2 507 persoane. Cei mai mulți au ales să plece în Rusia – 857 persoane, în SUA – 623, în Ucraina – 375, în Germania – 285, în Israel – 181. Majoritatea emigranţilor, atât femei, cât şi bărbaţi, fac parte din grupele de vârstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani.
Din cauza migrației, mii de copii se pomenesc orfani, dar cu părinți în viață. Ei sunt lăsați în grija rudelor sau a persoanelor terțe, iar unul sau ambii părinți pleacă peste hotare ca să le asigure copiilor o viață mai bună. Acești copii cresc departe de dragostea părintească.
După asemenea cifre prezentate, oare există motive de sărbătoare atunci când vorbim despre situația familiilor din R. Moldova?!
