În ultimii ani, nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în mai multe scandaluri internaționale, legate de naufragii, transporturi de droguri și arme, trafic de persoane, intrări în porturi din regiuni ocupate, precum Crimeea etc.
Toate acestea ridică semne de întrebare cu privire la flota maritimă pe care o are R. Moldova.
Ce flotă are Moldova
Potrivit datelor UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), în anul 2017 Republica Moldova avea 168 de nave maritime cu un tonaj total de 703.000 de tone. E mai puțin decât nivelul de 197 de nave cu un tonaj de 858.000 tone din anul 2015, scrie mold-street.com.
Circa 75% din flota moldovenească o alcătuiesc cargourile, 17% – vrachierele (nave de transportat marfă în vrac), iar 5% sunt tancuri petroliere.
După mărimea flotei și tonajului Moldova a întrecut state maritime din regiune precum Azerbaidjanul, Georgia, Kazahstanul sau Ucraina. Flota moldovenească a ajuns să fie de 5 ori mai mare decât cea a României și să reprezinte 10% din flota comercială a Rusiei, mai arată datele UNCTAD.
Suntem în lista neagră
Potrivit mold-street.com, datele din iulie 2018 ale Secretariatului Memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (Paris MoU) relevă că Republica Moldova se află pe locul 69 din 73, (al cincilea de la coadă) în lista neagră a statelor cu nave ce încalcă normele și convențiile internaționale.
Într-o situația mai proastă se află țări precum Tanzania, Togo, Comores și Congo.
Raportul menționează că în ultimii trei ani au fost efectuate 480 de inspecții ale navelor ce plutesc cu pavilionul Republicii Moldova, iar în 89 de cazuri acestea au fost reținute.
În raportul anual pentru 2017 Paris MoU menționează că multe din navele înregistrate cu pavilion moldovenesc sunt vechi, ruginite și prezintă risc major pentru navigație. În acest sens fiind menționat cazul cargoului North Star, care era plin de rugină și avea fisuri. În consecință i s-a interzis accesul în porturile statelor UE și s-a oferit o singură autorizație de navigare, doar spre un port din Turcia pentru reparație capitală sau tăiere la metal vechi.
Totuși specialiștii spun că Moldova nu riscă practic nimic înregistrând nave străine sub pavilion moldovenesc.
„În cazul unor litigii, responsabilitatea o poartă proprietarul navei, și nu țara de proveniență”, spunea trei ani în urmă pentru Mold-Street, avocatul Viorel Furtună. Totodată, el susținea că, deși pentru unii sună ridicol, expresia „flota moldovenească” este confirmată de date concrete și că „ar trebui să ne mândrim cu faptul că țara noastră a devenit lider regional la acest capitol”.
