În timp ce în întreaga lume sunt dezvoltate noi tehnologii care să ușureze munca în agricultură și să o facă mai eficientă, noi, în R. Moldova, tot la sapă de lemn suntem. Majoritatea lucrărilor în agricultura moldovenească sunt efectuate manual, iar despre noile tehnologii vorbim cu jumătate de voce și credem că lucrurile acestea vin din altă epocă sau de pe altă planetă.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură încurajează fermierii să introducă inovații, pentru a găsi metode agricole mai bune, mai curate, mai ușoare și mai productive. Recent în Bulgaria a avut loc Forumul la nivel înalt privind e-agricultura: Împreună pentru Dezvoltarea Agriculturii Digitale. Ce înseamnă însă acest tip de agricutură? Nevena Alexandrova, specialist FAO pe inovații și schimb de cunoștințe în agricultură, spune că „e-agricultura” înseamnă aplicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în agricultură – inclusiv asupra culturilor vegetale, animalelor, pisciculturii și silviculturii.
Apare întregarea firească: De ce agricultura trebuie să fie atât de „tehnologizată”? În ultimii 15 ani, revoluția în tehnologiile informației și comunicațiilor, sau TIC, a dus la o schimbare în toate aspectele vieții noastre. De ce în agricultură ar fi diferit? În plus, agricultura în prezent devine din ce în ce mai integrată cu alte sectoare și această integrare necesită optimizare prin digitalizare.
Ce fel de tehnologii pot fi utilizate în domeniul agriculturii? Iată câteva idei pe care le ofere experta de la Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură:
1.Cu ajutorul teledetecției, putem afla datele privind temperatura solului sau a aerului, umiditatea, condițiile meteorologice și alte detalii pot fi măsurate cu un dispozitiv și transmise către agricultor aflat în altă locație.
2.Așa-numitul internet al lucrurilor este important pentru agricultură. De exemplu, informațiile pot proveni din mai multe surse – aer, sol, diverse domenii – și combinate pe o singură platformă pentru a oferi agricultorilor volume mari de date.
3.Folosim tehnologiile informaționale pentru a transmite agricultorilor prețurile și alte date de piață, astfel încât aceștia să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la ceea ce să aducă pe piață și când.
4.Trasabilitatea alimentelor a devenit foarte importantă. Tehnologia face posibilă urmărirea alimentelor de-a lungul drumului de la fermă la produsul final din supermarket, astfel oferind posibilitatea de a cunoaște dacă produsul a fost înghețat și dezghețat și de câte ori.
5.Vehiculele aeriene fără pilot – cunoscut sub numele de drone – sunt folosite pentru a culege informații din câmpuri localizate la distanță. Acestea furnizează imagini cu rezoluție mai mare decât sateliții și fac posibilă detectarea dăunătorilor și a bolilor, a buruienilor sau a stării solului, fără a fi nevoie de deplasare pe teren.
6.Tehnologia Blockchain – poate revoluționa comerțul cu produse agro-alimentare, deoarece oferă o informație complet transparentă despre participanții lanțului valoric care adaugă valoare sau cresc prețurile în diferite puncte de la fermă la consumator. Teoretic, într-o zi această tehnologie poate chiar elimina necesitatea comerțului cu amănuntul.
Sunt lucruri care parcă ar ține de domeniul fantasticului, dar dacă vrem să fim și noi în rând cu lumea, să oferim calitate consumatorilor, dacă ne pasă de sănătatea proprie, demult a venit vremea să avem o altă abordare în agricultură, una mult mai responsabilă și mai ușoară.
Însă, în R. Moldova aceste tehnologii la momentul de față sunt aproape imposibil de aplicat. Fermierii noștri o duc de azi pe mâine și fac față cu greu situațiilor dificile. În primul rând lipsa banilor, a subvențiilor mici din partea statului îi descurajează și le falimentează afacerea. Prin utilizarea acestor tehnologii, agricultura moldovenească nu ar mai fi la mila Domnului, dar s-ar cunoaște perioadele de secetă sau de înghețuri, s-ar veni cu anumite măsuri pentru a diminua pierderile agricultorilor. La fel nu ar mai fi atâtea amăgeli în privința prețurilor, dacă ar exista o bază de date comună, dacă ar fi pus la punct un mecanism prin care să urmărești traseul mărfii, cine și ce adaosuri la preț aplică. Avem o viteză a internetului destul de rapidă în Moldova, dar nu vrem să utilizăm la maxim potențialul oferit. Multe s-ar putea face dacă statului i-ar păsa de ceea ce avem mai valoros în Moldova: solul și respectiv agricultura.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu