Într-un articol recent îmi exprimam nedumerirea de ce, după 26 de ani de Independență, limba rusă mai este prezentă în documentele oficiale ale republicii. Întâmplător sau nu, dar la câteva zile de la acest articol, Partidul Liberal a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care să declare NECONSTITUȚIONALE unele prevederi din 5 legi care stabilesc statutul de „limbă de comunicare” pentru limba rusă.
Este extrem de neclar de ce până acum nu s-a făcut ordine în legislație, de ce nu s-a intervenit la acest statut de funcționare a limbii ruse pe teritoriul R. Moldova. Liderul PL, Mihai Ghimpu a fost o perioadă și președintele republicii. De ce atunci nu s-a intervenit în legislație? De ce nu a fost sesizată Curtea Constituțională atunci? În fine, când ești în opoziție, probabil se văd mai bine lucrurile.
Așadar, Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești din 1989 este valabilă și astăzi, chiar dacă a fost adoptată în 1989, adică în perioada URSS. Legea a rămas intactă și la mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constituției, adică în 1994.
În sesizarea PL către Curtea Constituțională se arată că ”Legea funcționării limbilor continuă să-i recunoască limbii ruse statutul de ”limbă de comunicare între națiuni” în R. Moldova în condițiile în care în structura etnică a populației R. Moldova, etnicii ruși, potrivit datelor recensământului din 2014, reprezintă numai 4,0%, inferior numeric etnicilor ucraineni (6,5%) și etnicilor găgăuzi (4,5%). Ponderea numerică a etnicilor ruși în R. Moldova este departe de a justifica un asemenea statut pentru limba rusă. În situația în care R. Moldova se mai confruntă cu ”moștenirea culturală” lăsată din perioada sovietică de deznaționalizare și de rusificare a populației sale, instituirea unui statut privelegiat pentru limba rusă semnifică de fapt orientarea minorităților naționale către limba și cultura rusă, ceea ce implicit are ca efect continuarea procesului de rusificare a lor”.
La 26 de ani de Independență, legile obligă traducerea actelor oficiale în limba rusă. Este vorba despre legile promulgate de președintele republicii, hotărârile Parlamentului, decretele președintelui, hotărârile și dispozițiile Guvernului, actele Curții Constituționale și ale Curții de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administrașiei publice, ale Băncii Naționale a Moldovei și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare, precum și actele normative de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la tratatele internaționale, însoțite de textul tratatului în limba de stat.
Vă dați bine seama cât ne costă pe noi, pe toți toate aceste traduceri în limba rusă, câtă hârtie, câți copaci au fost tăiați în acești 26 de ani pentru ca actele oficiale să fie traduse în limba rusă. Dar și milioane de lei duși pe apa sâmbetei. Doar în 2016, peste 1,5 milioane de lei au fost cheltuiți din bugetul de stat pentru traducerea în limba rusă a actelor legislative. Demult a venit timpul ca banii aceștia să fie distribuiți pentru pensii sau pentru salarii la medici și profesori. Pe lângă aspectul material, adică economiile care s-ar face, vorbim aici și de aspectul identitar, dar și cel de derusificare.
Deocamdată, mingea este în terenul Curții Constituționale, deși și prin Parlament se pot face aceste modificări și corectări. Dorință să fie.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu