Pe maestrul Gheorghe Urschi l-am găsit, acum câteva zile, în apartamentul său din Chișinău, privind la televizor, la Moldova 2, filmulețele sale din perioada de glorie. Erau anii 90, când Gheorghe Urschi aduna sute de oameni la umbra copacilor și le spunea bancuri, le descrețea frunțile și îi făcea să râdă. Astăzi este plin de un dor nebun după publicul său.
Am ținut neapărat să îi fac o vizită maestrului, să văd ce mai face, cum se simte, ce gânduri și emoții îl cuprind. L-am descoperit trăindu-și cu demnitate viața! Ceea ce m-a bucurat enorm să descopăr este potențialul imens pe care încă îl are de oferit regele umorului moldovenesc, un potențial care se poate manifesta și astăzi sub diferite forme. Gheorghe Urschi cu siguranță mai poate scrie piese de teatru, mai poate face filme, mai poate scrie pamflete despre viața politică moldovenească. Dar cred că are nevoie de susținerea noastră, a tuturor celor care îl apreciază. Are nevoie de susținerea publicului. Un artist are nevoie de public ca de aer. Așa e și în cazul maestrului Urschi.
Dar de obicei în viață se întâmplă invers. Atât timp cât ești sănătos, ești în formă, te descurci, ai și o grămadă de oameni care te înconjoară și pe care îi consideri prieteni. Însă, e suficient să ți se întâmple ceva grav în viață și unul câte unul din acești prieteni dispar, iar tu rămâi tot mai singur.
Din 2011, de când Gheorghe Urschi a suferit un atac cerebral, viața marelui umorist s-a schimbat radical. Și nu doar viața lui, dar viața noastră, a tuturor, pentru că nu am știut și încă nu știm ce este mai bine să facem în aceste cazuri. Unii spun că vor să îl păstreze în memorie pe Urschi așa cum l-au cunoscut în tinerețe, alții vor să știe ce mai face regele umorului moldovenesc. Eu scriu pentru ambele categorii și vreau să vă spun că maestrul este același pe care l-am cunoscut noi cu toții, același mare actor îndrăgit de noi. Este un singur detaliu la mijloc – nu poate vorbi. Dar este perfect sănătos mental și ne-am înțeles cu ajutorul alfabetului. Când vrea să comunice ceva, Urschi apelează la literele din alfabet cu care consturiește cuvinte, apoi propoziții. Face mișcare în fiecare zi la aer liber, iar pe bandă merge câteva sunte de metri pe zi și face un efort destul de mare pentru asta.
L-am întrebat care este locul preferat din Chișinău al maestrului. Nu putea fi alt răspuns decât Teatrul “Luceafărul”, acolo unde a debutat ca actor.
Are planuri frumoase pentru acest an. De ziua umorului, pe 1 aprilie, ministerul Culturii organizează la Palatul Național un spectacol aniversar pentru Gheorghe Urschi. Pe scenă va fi reprodusă creația maestrului Urschi, readusă de mulți interpreți și actori ai teatrelor din R. Moldova. Regele umorului moldovenesc va străjui însă din sală, ca totul să decurgă conform scenariului plăsmuit chiar de el. La eveniment este așteptat și actorul român, Alexandru Arșinel, cei doi fiind prieteni de-o viață.
Deocamdată cel mai mare vis al maestrului este să viziteze Spania. Medicii îi permit să efectueze zboruri, așa că nu ne rămâne decât să implicăm moldoveni din diaspora pentru a realiza acest vis al maestrului, fiindcă să finanțeze statul asemenea deplasări ar fi un miracol. Până acum statul a oferit doar diplome și distincții de recunoștință pe care maestrul și așa le-a avut pe parcursul bogatei sale activități.
Voința de a trăi și de a lupta pentru fiecare clipă, fiecare oră în plus îl menține și astăzi în viață pe maestrul Urschi. Dar el are nevoie și de noi ca să îi fim alături și să îl susținem. Ușa maestrului este deschisă mereu pentru oamenii care vor să împărtășească din timpul lor, din gândurile lor, din emoțiile lor. Așa că nu ezitați să mergeți să îl vizitați. Va fi foarte bucuros să vă vadă.
Un ultim gând în încheierea acestei vizite a fost că indiferent dacă maestrul poate sau nu să vorbească, să articuleze cuvinte, ceea ce a avut de spus, el a spus, fiind în topul activității sale ca artist. Chiar dacă acum nu poate vorbi, el transmite mult mai mult decât unii care pot vorbi, dar nu au nimic de spus.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu