Trei luni de invazie rusă în Ucraina: Cum s-ar putea termina războiul

Înainte de a-și lansa ofensiva împotriva Ucrainei pe 24 februarie, Vladimir Putin avea în vedere un scenariu foarte clar: invazia urma să se încheie în câteva zile. Astăzi, după trei luni de conflict, este greu de spus cu certitudine cum s-ar putea termina războiul.

Ce turnură ar putea lua conflictul având în vedere starea actuală a forțelor armate, a obiectivelor și a dificultăților întâmpinate?

Totuși, cum s-ar putea termina războiul? Iată câteva scenarii, prezentate de cercetători francezi, experți în geopolitică, pentru www.francetvinfo.fr.

1. Ucraina respinge ofensiva rusă cu sprijinul Occidentului și câștigă războiul

Acesta este scenariul dorit de susținătorii Kievului. NATO a manifestat recent speranță în acest sens: armata ucraineană a reușit să recâștige controlul asupra Harkovului, al doilea oraș al țării, din nord-est. Ea însăși a lansat o contraofensivă în direcția Izium, la sud-est de Harkov. Armata rusă continuă să facă erori tactice, precum episodul de traversare peste râul Doneț care a avut ca rezultat distrugerea a cel puțin 73 de tancuri, potrivit armatei ucrainene. De asemenea, armatei ruse i-ar putea lipsi forțele vitale, deoarece soldații săi ajung la sfârșitul serviciului militar.

Dar pentru Ucraina, ce ar reprezenta cu adevărat o victorie? Ar fi suficientă revenirea la situația înainte de 24 februarie 2022? Se pare că nu: „Sperăm că Crimeea va deveni parte a Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru The Wall Street Journal pe 3 mai. Pentru viceministrul ucrainean al apărării Hanna Maliar, citată de Financial Times, obiectivul este „curățarea completă a țării noastre și stabilirea suveranității [ucrainene] în granițele sale”, care include Crimeea și provinciile estice Donbass, Ucraina, teritorii controlate de Rusia și, respectiv, separatiștii pro-ruși din 2014.

Cu toate acestea, recuperarea acestor teritorii ar putea fi extrem de dificilă din punct de vedere militar. „Aceste teritorii sunt în conflict de opt ani, separatiștii și soldații ruși cunosc terenul, au avut timp să-și întărească pozițiile”, explică pentru franceinfo cercetatoarea Christine Dugoin-Clément de la Școala de Afaceri Paris-Sorbonne. O contraofensivă ucraineană ar putea fi, prin urmare, foarte costisitoare din punct de vedere al vieții umane și al materialului – unul dintre motivele pentru care Ucraina continuă să solicite sprijin militar continuu și în creștere.

2. Rusia câștigă războiul prin sufocarea „economică” și militară a Ucrainei

La rândul său, Moscova continuă să progreseze în mai multe domenii, precum în jurul Severodonețk, în Donbass. Kremlinul reproduce asupra altor orașe ucrainene strategia de asediu urmată cu succes împotriva orașului Mariupol (bombardări continue și blocarea aprovizionării ucrainene), și continuă să lovească puncte strategice ucrainene (stocuri de muniție, căi ferate sau centrale electrice). Armata rusă a învățat și lecțiile eșecului său de la Kiev: retrăgându-se pe propriul teritoriu, evită să-și extindă prea mult lanțurile de aprovizionare, ceea ce le face mai puțin vulnerabile.

Lovitura de grație ar putea veni din sectorul economic. Rusia desfășoară o strategie de „asfixiere economică” a Ucrainei. „Centrele economice ale Ucrainei sunt în est și pe coasta Mării Negre, pe care Rusia le controlează sau le blochează, inclusiv portul Odessa”, susține Carole Grimaud-Potter, expertă în geopolitica Rusiei, Universitatea din Montpellier.

Atâtea elemente care sugerează că Ucraina ar putea ajunge să cedeze. Acest scenariu ar putea fi accelerat de o relaxare a sprijinului occidental, „decisiv în rezistența Ucrainei”, potrivit lui Mathieu Boulègue, cercetător asociat pentru programul Rusia și Eurasia al think tank-ului Chatham House. Costurile economice ale războiului ar putea descuraja Statele Unite și Europa să-și continue sprijinul financiar și militar. Primele fisuri au apărut deja în unitatea europeană: Ungaria se opune sancțiunilor mai dure asupra petrolului rusesc, de teamă să nu rămână fără energie.

Dar acest scenariu are și minusuri. Rezistența trupelor ucrainene pe teren nu poate fi nicidecum neglijată. „Rusia nu are mijloacele necesare pentru a desfășura operațiuni de mare intensitate pe termen lung”, spune Mathieu Boulègue, care amintește că trupele ruse nu au reușit să cucerească orașul Kiev.

3. Războiul durează, fără ca niciuna dintre părți să câștige

Așa se explică de ce perspectiva cea mai des menționată este aceea a unui conflict de durată. „Liniile s-ar putea stabiliza în jurul limitelor teritoriale ale regiunilor Doneţk şi Luhansk”, estimează Mathieu Boulègue.

Nu va fi un „conflict înghețat”: vor exista mișcări tactice, progrese și apărări de fiecare parte. Dar situația poate dura zece, douăzeci, treizeci de ani, atâta timp cât Moscova nu obține suficient teritoriu pentru a îl prezenta ca o victorie.

Exact opusul blitzkrieg-ului la care spera Vladimir Putin pe 24 februarie. Dar Kremlinul este obișnuit cu războaie de durată. Carole Grimaud-Potter face o paralelă cu războiul din Afganistan, care a durat din 1979 până în 1989: „La vremea respectivă, URSS avea deja obiective mult prea mari în raport cu numărul de trupe, nu planificase amploarea rezistenței, nu a reușit să blocheze sprijinul internațional.”

Dar nici Moscova nu are mijloacele să reziste la nesfârșit. Sancțiunile internaționale amenință să-i devasteze economia, iar costul războiului crește pe zi ce trece, uman și economic: Rusia a cheltuit peste 300 de milioane de dolari pe zi pe armata sa, potrivit Ministerului rus al Apărării citat de Moscow Times.

4. Negocierile de pace reușesc în cele din urmă

Acesta este motivul pentru care Ucraina, ca și Rusia, ar putea decide să găsească o cale de ieșire din război prin negocieri. În prezent, șansele sunt mici: discuțiile au fost suspendate din 17 mai. Moscova subliniază o „lipsă totală de voință” din partea Kievului, iar Ucraina acuză Rusia că rămâne într-o „gândire stereotipă”. Volodimir Zelenski, însă, continuă să transmită semne favorabile: „Sunt lucruri pe care le putem realiza doar la masa negocierilor”, a declarat președintele ucrainean la postul ucrainean ICTV. Cercetătorii însă susțin că atâta timp cât dinamica războiului poate fi favorabilă Kievului, este puțin probabil ca negocierile să reușească: „Ucraina are în prezent posibilitatea de a recăpăta teren, chiar dacă este în proporții mici, și ea vrea să recupereze teritoriile ocupate”, explică Christine Dugoin-Clément.

„O încetare a focului ar putea fi doar o pauză în așteptarea momentului potrivit pentru a relansa o ofensivă”.

La rândul ei, „Moscova este prizoniera propriei retorici”, consideră Mathieu Boulègue. „Rusia a vândut propriului popor un „Război de trei zile”, superioritate militară totală. Nu poate recunoaște că lucrurile nu merg bine. Și, în principiu, obiectivul său general rămâne acela de a subjuga complet Ucraina”. „Există puține șanse ca Rusia să returneze Crimeea Ucrainei”, adaugă Christine Dugoin-Clément, care este totuși unul dintre obiectivele Kievului.

Cu astfel de puncte de vedere ireconciliabile, „vom trece probabil printr-o perioadă de încetare a focului alternativă, de negocieri nereușite și de reluare a luptelor”, susține Carole Grimaud-Potter. „Este ceea ce trăiește Donbass din 2014 și din care nu am reușit să ieșim”.

5. Rusia extinde conflictul în țările vecine Ucrainei

Un conflict prelungit este un risc mai mare de derapaj. „Nu poate fi exclusă extinderea conflictului în țările vecine”, a declarat Emmanuel Macron pe 19 mai. O rachetă rusească care ar cădea pe teritoriul NATO, amenințări nucleare realizate, „din întâmplare, din oboseală sau din frustrare… Trebuie să ne imaginăm scenarii cât mai largi pentru a nu ne găsi fără o reacție în fața faptului împlinit” , consideră Mathieu Boulègue.

Dar, în opinia specialiștilor, o escaladare nucleară rămâne puțin probabilă. „Ar amenința însăși stabilitatea regimului, care este obiectivul principal al sistemului lui Vladimir Putin”, spune cercetătorul. Reacționând la procedura de aderare la NATO lansată de Finlanda și Suedia, ministrul rus de Externe a declarat pur și simplu că „nu va face o mare diferență”, potrivit Reuters. Este o reacție limitată față de amenințările anterioare, care „sugerează dacă nu o liniște, cel puțin o inflexiune a discursului rusesc”, potrivit Carole Grimaud-Potter. Pentru expertă, „populația nu ar înțelege de ce ar fi necesară deschiderea altor fronturi, iar Rusia nici nu are mijloace pentru asta”.

6. Schimbare de regim la Moscova

O populație rusă care s-ar putea revolta împotriva lui Vladimir Putin? „Omul acesta nu poate rămâne la putere”, a spus Joe Biden, sugerând că acest scenariu este luat în considerare de aliații Ucrainei.

De altfel, în Rusia, „sentimentul anti-război este în creștere”, spune Carole Grimaud-Potter: „chiar și bloggerii mai degrabă pro-ruși au criticat eșecul catastrofal al traversării râului Doneț. Să nu neglijăm și ponderea sancțiunilor economice, putem vedea că societatea rusă se fisurează”. Recent, un fost colonel a evidențiat chiar și dificultățile ofensivei la televiziunea de stat rusă.

Dar puțini sunt cei care cred cu adevărat într-un scenariu de revoltă interioară.

„Orice încercare de denunțare a războiului se pedepsește cu închisoarea”, amintește Carole Grimaud-Potter. Și indiferent de sancțiuni: „Conducerea rusă nu este interesată de bunăstarea populației sale”, consideră Mathieu Boulègue, pentru care o schimbare a elitelor conducătoare va dura ani de zile. „Tot ceea ce vine după Vladimir Putin nu va fi neapărat mai bun”. Una dintre multiplele necunoscute ale unui război cu deznodământ incert.