Dacă în 2020 se reușea înlăturarea de la putere a lui Lukașenko și astăzi Belarus ar fi fost o țară democratică, Ucraina și mai ales Kievul ar fi fost astăzi mai în siguranță și mult mai greu de țintit de către invadatorii ruși. Uneori, istoria oferă anumite circumstanțe, dar dacă nu sunt folosite la timp și cum se cuvine, efectele se văd în timp.
Dacă atunci Uniunea Europeană ar fi fost mai fermă pe poziții și ar fi ajutat poporul Belarus să scape de dictator, astăzi Putin ar fi fost aproape singur și fără parteneri care să îi susțină planurile diabolice de expansiune și refacere a unor entități demult apuse, cum ar fi teroarea URSS.
Apropo, mâine, 27 februarie, în Belarus va avea loc un referendum de modificare a Constituției care prevede, între altele, că Belarus poate avea pe teritoriul său arme nucleare rusești, prin modificarea statutului de țară non-nucleară.
Complicitatea regimului lui Alexandru Lukașenko la invadarea Ucrainei de către Rusia, în totală nerespectare a dreptului internațional și a acordurilor semnate, marchează un pas nou și foarte serios în procesul de supunere a lui Lukașenko față de Rusia.
Pe de altă parte, este imperios necesar să precizez că dacă în R. Moldova nu s-ar fi produs schimbarea și la putere ar fi rămas regimul lui Dodon, atunci soarta noastră, dar și a ucrainenilor ar fi fost pecetluită din start. Putin și-ar fi dus la bun sfârșit planul său de refacere a URSS, unde R. Moldova ar fi rămas în zona de influență a Rusiei pentru ”nu se știe câtă vreme”.
Istoria e cu plusurile și minusurile sale. Acum se joacă marea carte a rescrierii hărții Europei sau poate chiar a lumii. Curaj și rezistență pentru poporul ucrainean. Să nu cadă, dar să învingă! Ei sunt deja eroii păcii pe pământ!