Suntem în a 29-a zi de război în Ucraina, un război barbar început de Rusia lui Putin pe data de 24 februarie și condamnat de comunitatea internațională care îi cere lui Putin încetarea imediată a focului.
În aceste zile de război, Putin și-a izolat cetățenii săi de restul lumii cum știe el mai bine. În primul rând prin a institui cenzura și a modifica legea așa încât jurnaliștii (mai ales redacțiile internaționale) să nu își poată face corect meseria. Din această cauză, instituții de presă de alternativă din Rusia și-au sistat activitatea. Unii jurnaliști, mai curajoși, și-au prezentat demisiile de la televiziunile de propagandă ale Kremlinului și au părăsit Rusia.
Însă în același timp a apărut și mitul că cetățenii din Rusia nu au acces decât la instituții de presă controlate de Kremlin și la propaganda lui Putin care le este servită pe tavă în fiecare zi.
Știu oare rușii ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina?
Au oare cetățenii din Rusia acces la aceleași informații ca și noi? La aceleași imagini cu Mariupol, Mykolaiv, Herson, în Ucraina, care sunt mai mult decât suficiente pentru a ilustra o imagine cu totul diferită de cea prezentată la televiziunea de stat rusă?
Potrivit corespondenților publicației franceze Le Monde, care s-au deplasat la Moscova, în această perioadă au fost lansate inițiative menite să răspândească „adevărul”: campanii telefonice sau e-mailuri, publicarea ziarelor europene în limba rusă, emisiuni de radio difuzate pe unde scurte… Toate acestea amintesc de epoca sovietică. La acea vreme, fiecare cuvânt, fiecare mărturie liberă care intra sau ieșea din Uniunea Sovietică era o victorie, un scop în sine. Alexandru Soljenițîn a vrut să creadă, deci, că refuzul de a minți era suficient pentru a inversa istoria, sau cel puțin pentru a salva sufletul Rusiei sovietice.
Citește și:
Întrebarea este și astăzi legitimă: accesul la informație rămâne și acum o problemă majoră, iar guvernul rus și-a făcut drept prioritate să blocheze rețelele de socializare străine și să închidă puținele mass-media independente rare care au continuat să lucreze exemplar. La Moscova și în alte părți, frica, chiar paranoia, este perceptibilă, mult mai prezentă decât în vremurile „normale”, cea a represiunilor obișnuite.
Dar întrebarea este în același timp incompletă, și nu numai pentru că societatea rusă este profund divizată pe această temă. În ceea ce privește o parte semnificativă a populației, mai corect ar fi să ne întrebăm: ce vor rușii să știe despre situația din Ucraina? Pentru că informația rămâne accesibilă. Cu greu, desigur, dar zeci de canale Telegram rămân active, există multe modalități de a ocoli blocarea site-urilor. O rețea privată virtuală (VPN) valorează o sută de ”samizdat” – numită după acele texte tipărite clandestin care circulau clandestin în URSS.
Această opinie este împărtășită și de un conațional de-al nostru care trăiește de multă vreme la Moscova și care zilele trecute a făcut o mărturie, pentru Portalul Nr. 1 al Diasporei ER NEWS, despre ce se întâmplă acum în Rusia.
”Tot aud la televiziunile românești și la cele din alte țări occidentale că rușii nu ar avea acces la alte canale de informații . Adevărul este că au acces, dar din păcate le resping ca fiind neadevărate, îndreptate împotriva lor, că sunt ”americane”, “antirusești”. Pe Telegram sunt o mulțime de canale de știri, pe Facebook, pe YouTube. Doar ochi și urechi să aibă rușii, însă ei nu vor, nu vor să accepte aceste adevăruri despre ce se întâmplă în Ucraina.
Încep să accepte că ceva nu merge bine, doar când sunt atinși la partea materială. Când nu mai au serviciile, mărfurile și nici veniturile cu care s-au obișnuit. Însă tot mentalitatea de sclavi, obedienți, lași, fără principii îi conduce. Așa că ei nu înțeleg că bunăstarea materială are niște premise fundamentale – democrația, economia de piață, drepturile și responsabilitățile inclusiv implicarea și exercitarea drepturilor politice. La ruși important e ca stăpânul să fie satisfăcut și să le arunce și lor un os și atunci și ei sunt fericiți. Și deosebit de recunoscători”, a mărturisit conaționalul nostru de la Moscova.
L-am întrebat dacă are șanse Rusia să se democratizeze? ”Ucraina, Georgia au putut”, mi-a răspuns românul nostru. Va putea oare și Rusia?
Cert, războiul distruge Ucraina, dar, făcând război, Vladimir Putin distruge şi viitorul Rusiei.