În această perioadă, foarte mulți conaționali de-ai noștri, stabiliți sau care muncesc în Occident, vin acasă în vacanță. În funcție de posibilități, unii aleg avionul, alții microbusul, iar alții mașina. Însă fară autostrăzi, este o mare provocare și chin să traversezi România.
Deși în prezent România are peste750 km de autostradă, traseele în mare parte sunt întrerupte și nu te ajută aproape deloc să avansezi. Dacă vă porniți cu mașina din/spre Vest (Italia, Franța, Germania), înarmați-vă cu multă răbdare pe drumurile din România. Deocamdată nu există niciun capăt de autostradă în zona Moldovei lui Ștefan cel Mare. Chiar dacă s-au scris nenumărate petiții pentru construcția unei autostrăzi care să lege cele două state românești, până acum lucrurile nu au evoluat foarte mult.
Așa arăta harta autostrăzilor din România în 2017:
Și așa arată harta autostrăzilor din România în 2018:
Prin urmare, aproape nicio schimbare timp de un an. ”Nici cel de-al doilea trimestru al anului 2018 nu a adus noutăți notabile în domeniul infrastructurii de autostrăzi a României. Proiectele avansează în ritm destul de lent, iar toate planurile și termenele anunțate suferă amânări. Nu au avut loc deschideri de secțiuni noi de autostradă în perioada aprilie – iunie 2018”. (sursa: http://www.130km.ro)
De ce e atât de greu pentru România să construiască în termen autostrăzile? E o întrebare retorică, dar probabil răspunsul putem să îl găsim dacă ne uităm peste nivelul corupției din România.
Așadar, traversarea României pentru basarabeni rămâne a fi un chin. Nu vreau să comentez și să cred că asta este atitudinea autorităților române față de românii din R. Moldova.
Începând cu Ungaria, traseul devine unul plăcut, pentru că sunt autostrăzi în toate direcțiile care leagă marile orașe europene. Știu că veți spune că aceste drumuri costă. E adevărat, orice confort costă. De aceea omul poate alege, fie merge pe autostradă și plătește, fie alege un drum național și merge gratuit.
Potrivit wikipedia, autostrăzile prezintă cel mai înalt grad de separare a circulației, fiind rezervate numai traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor debite și viteze mari, în condiții de siguranță.
Dacă facem o incursiune în istorie, descoperim că prima autostradă din lume a fost inaugurată în Italia. În anul 1924, între Milano și Varese, în Italia, la propunerea inginerului Piero Puricelli, s-a realizat ”Autostrada dei Laghi”, care avea o singură bandă de circulație pe sens.
Totuși, prima porțiune de drum asemănătoare unei autostrăzi a fost așa numita AVUS din Berlin, privat finanțată și inaugurată la data de 24 septembrie 1921 ca pistă pentru teste și viteză.
În Germania prima autostradă a fost A555, inaugurată la data de 6 august 1932, finalizată cu zonă mediană în anul 1958.
Iată cum arată astăzi rețeaua de autostrăzi din Uniunea Europeană
În primăvara lui 2017, România avea aproximativ 746 de kilometri de autostradă. Autostrăzile din România sunt construite și administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). România este în coadă listei atunci când vorbim despre densitatea de autostrăzi pe cap de locuitor.
Potrivit Planului General de Transport al României din 2017, până în anul 2036, românii ar putea circula pe 11 noi autostrăzi. Cel mai repede, adică în 2017 şi 2018, vor trebui să fie încheiate lucrările la două tronsoane din Autostrada Transilvania, adică la porţiunea Suplacu de Barcău – Borş (+Oradea) şi la ruta Nădăşelu – Suplacu de Barcău, iar în 2020 ar trebui să fie gata şi rutele Sibiu – Braşov, Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi Craiova – Piteşti.
