Primul război mondial pentru poporul român. Efectele primului război mondial rămân destul de vii și astăzi, la 100 de ani de la încheierea primei conflagrații mondiale, care a făcut mai mult de 10 milioane de morți în întreaga lume.
Pentru noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, primul război mondial mai înseamnă și războiul sfânt pentru întregirea neamului
România a intrat în război pe 27 august în 1916, mobilizând peste 813 mii de oameni de trupă și 12 mii de ofițeri. Armata română a pierdut în războiul din 1916 aproape 250 de mii de oameni, morți, răniți sau dispăruți. Au trecut încă doi ani de jertfe și grele încercări pentru realizarea idealului pentru care România intrase în război: făurirea statului național unitar român.
Câteva repere istorice ce au precedat UNIREA:
Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina au votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe 15 noiembrie), iar pe 1 decembrie același an și reprezentanții românilor și sașilor din Transilvania au adoptat proclamația de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român.
Tratatul de la Versailles a recunoscut toate proclamațiile de unire, în conformitate cu dreptul la autodeterminare stabilit de Declarația celor 14 puncte ale președintelui american Thomas Woodrow Wilson.
În această duminică de 11 noiembrie, Franța a marcat cu mare fast centenarul Armistițiului din 1918 în prezența a 72 de șefi de state invitați de președintele Republicii, Emmanuel Macron. Printre invitați, s-a regăsit și președintele R. Moldova, Igor Dodon, care în acești doi ani de când este în fruntea statului (și nu doar în acești doi ani) s-a manifestat ca un mare promotor al teoriei moldovenismului, teorie falsă pe larg propagată în perioada sovietică.
Având în vedere că primul război mondial are o semnificație deosebită pentru noi, românii, de pe ambele maluri ale Prutului, este neclar totuși ce a marcat Igor Dodon, la Paris, pe 11 noiembrie? Sfârșitul primului război mondial care a însemnat unificarea statului român și întregirea neamului? A vorbit Dodon despre asta celorlați șefi de stat aflați la evenimentul de comemorare a celor căzuți pe câmpul de luptă, într-un război sfânt de întregire a neamului românesc? Cu siguranță nu. Atunci, pe cine a reprezentat Igor Dodon la Centenarul Armistițiului de la Paris?! Sunt câteva întrebări, inclusiv pentru alegătorii lui Igor Dodon.
În link-ul de mai jos aveți un documentar despre participarea României în primul război mondial.
Pe de altă parte, în întreaga Franță, în toate orașele și comunele, mai mari sau mai mici, au fost organizate evenimente pentru a marca 100 de ani de la Armistițiul din 11 noiembrie 1918. Tineri și bătrâni, copii și militari au adus onoruri eroilor căzuți pe câmpul de luptă. O coeziune a unei națiuni care nu este dezbinată de chestiuni identitare. Am simțit o puternică apartenență de neam pe care o manifestă francezii, cel puțin în aceste zile. Iată câteva imagini de la două evenimente de acest gen la care am participat.
În urma celor două conflagrații mondiale, astăzi reconcilierea între popoarele francez și german este atinsă, iar Europa trăiește în pace. Însă pentru poporul român, granița nedreaptă de la Prut amintește despre faptul că sacrificiul eroilor români, morți în primul și al doilea război mondial, nu și-a atins deocamdată dezideratul, acela de a trăi într-un stat unitar român.
