Povestea basarabencei care a ajuns asistentă în Parlamentul European: ”România și R. Moldova sunt două țări surori, de aceea ce-mi doresc pentru România, îmi doresc și pentru R. Moldova”

Eroina noastră de astăzi este basarabeanca Alina Stanciu care, în urma unui stagiu de practică din 2018, a ajuns asistent parlamentar în cabinetul europarlamentarei din România, Maria Grapini.

Alina Stanciu este absolventă a Facultății de Studii Europene din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai’’ de la Cluj-Napoca. Ce presupune munca de asistent parlamentar, cum această meserie poate schimba viziunea asupra politicii și angajamentului politic, ce viitor își dorește tânăra pentru România și pentru Republica Moldova, aflați din interviul pe care Alina Stanciu l-a oferit Portalului Nr.1 al Diasporei ER NEWS.

ER NEWS: Povestiți-ne despre pașii pe care i-ați făcut pentru a ajunge acolo unde sunteți astăzi adică asistentă în Parlamentul European?

Alina Stanciu: Pe doamna europarlamentar Maria Grapini am avut onoarea să o cunosc personal în 2017 la ediția a 24-a a Concursului ,,Moștenire’’, atunci eu fiind în calitate de co-organizator al concursului pe care asociația ,, Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei’’ îl organizează anual în Republica Moldova, iar dânsa era sponsor general al concursului pentru prima dată. În acel timp, eu eram studentă în ultimul an la facultatea de Studii Europene din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai’’ de la Cluj-Napoca și mi-am încercat norocul, întrebând-o pe doamna europarlamentar, dacă ar exista posibilitatea de a face un stagiu de practică la cabinetul dânsei de la Bruxelles. În acel moment, echipa doamnei europarlamentar era completă, însă mi-a spus că după 6 luni am putea avea un interviu pentru a vedea daca aș putea fi acceptată. În urma interviului, am fost acceptată și am început stagiul de practică în ianuarie 2018. Nu a fost ușor la început pentru că era un mediu nou pentru mine, am avut nevoie de o perioadă de adaptare și de cunoaștere a activității și obligațiilor mele. Cu toate acestea, dorința și interesul meu de a învață și de a absoarbe informația despre cum exact se desfășoară procesele legislative și activitatea unui europarlamentar în general, erau arzătoare. Consider ca mi-a fost dată o șansă unică de a pune în practică ceea ce am studiat eu la facultate și nu doream sa dezamăgesc, dimpotrivă, îmi doream să demonstrez care îmi sunt capacitățile și dorința mea de muncă. După 8 luni am fost promovată în funcția de asistent parlamentar acreditat și de atunci până în prezent îmi fac meseria cu drag.

Care sunt în viziunea Dvs. avantajele unei asemenea experiențe?

Alina Stanciu: Din punctul meu de vedere, o astfel de experiență în primul rând îți lărgește orizontul, îți oferă posibilitatea de a cunoaște oameni din toate statele membre, oficiali europeni ale căror prestanță îți pot oferi o bază pentru a-ți extinde viziunea asupra politicii și pentru a înțelege mai bine evenimentele politice și acest domeniu. Pentru mine a fost important ca materia pe care am studiat-o să nu rămână doar la nivel de teorie, ci să o aplic în practică. Noi, în calitate de asistenți suntem implicați direct în activitatea parlamentară a europarlamentarului și este necesar să cunoaștem procedurile legislative pentru a-i oferi asistență acestuia. Prin urmare, o astfel de experiență îți oferă posibilitatea de a înțelege cum are loc procesul decizional la nivelul Uniunii, cum colaborează instituțiile Europene între ele și care este puterea de decizie a fiecăreia. Și nu în ultimul rând, îți dezvoltă capacitatea de analiză critică, de a înțelege mai bine care sunt pozițiile și viziunile diferitor grupuri politice. Consider că o astfel de experiența te determină să înveți să gestionezi timpul corect pentru că orice activitate este planificată din timp și cred că dezvoltă și abilitatea de a reacționa adecvat în situații neprevăzute pentru că politica în sine este un domeniu imprevizibil. De asemenea, această activitate mi-a dat posibilitatea de a vedea și studia mai îndeaproape care sunt probleme cetățenilor din România, care ne trimit diferite petiții, totodată putem observa care sunt dificultățile cu care se confrunta mediul privat și în special IMM-urile și cum noi le putem îmbunătăți situația printr-o legiferare mai eficientă la nivel european.

De ce ați ales să munciți în echipa europarlamentarului Maria Grapini?

Alina Stanciu: Răspunsul cred că e simplu și evident, daca vă veți uita la statisticile privind activitatea europarlamentarilor, veți vedea că doamna Grapini este în topul celor mai activi europarlamentari, în mandatul precedent a avut peste 4000 de amendamente la dosare, are printre cele mai multe luări de cuvânt în plenul Parlamentului European, este un europarlamentar care se implică în toate Comisiile de specialitate și delegațiile din care face parte, iar  înainte de pandemie organiza evenimente prin care promova România și valorile românești la Bruxelles, organiza grupuri de vizitatori cărora le oferea oportunitatea de a vizita Parlamentul European și Bruxelles-ul pentru a cunoaște mai bine valorile europene și cum funcționează UE. Pentru mine activitatea doamnei europarlamentar este foarte importantă, deoarece făcând parte din echipa unui europarlamentar activ, asta înseamnă că învăț lucruri noi mereu, că sunt implicată și că îmi pot aduce aportul în societate prin activitatea pe care o fac. Satisfacția de la sfârșitul zilei că am reușit să fac ceva productiv și eficient pentru cetățenii europeni este ceea ce contează cel mai mult până la urmă.

În ce constă această meserie?

Alina Stanciu: În principal, meseria de asistent parlamentar presupune oferirea consilierii tehnice europarlamentarului pe diferite dosare care sunt în lucru în comisiile, delegațiile, intergrupurile din care face parte pentru a amenda aceste dosare și pentru a-și stabili poziția la vot. Un asistent parlamentar oferă asistență europarlamentarului pentru participarea la sesiunile plenare ale Parlamentului, la dezbateri și la voturi. De asemenea, un asistent parlamentar se ocupă de agenda europarlamentarului, de stabilirea întâlnirilor oficiale, de redactarea scrisorilor oficiale, de organizarea grupurilor de vizitatori care vin să viziteze Parlamentul European, de organizarea  evenimentelor pe care le planifică deputatul etc.

Condițiile de muncă ale unui asistent parlamentar sunt întotdeauna corecte?

Alina Stanciu: Meseria de asistent parlamentar presupune multă muncă, timp și dedicare, iar atunci când accepți aceasta funcție, îți asumi toate aceste lucruri. Eu consider că rezultatele bune se pot obține doar prin muncă asiduă. Cu toate acestea, eu activez într-o instituție europeană democratică în care, desigur, condițiile de muncă sunt în conformitate cu reglementările europene.

Care sunt calitățile necesare unei astfel de profesii?

Alina Stanciu: Din punctul meu de vedere, în principal este necesar să ai cunoștințe în acest domeniu. Apoi perseverența, ambiția, analiza critică, gestionarea corectă a timpului, buna organizare și rezistența la stres sunt elemente esențiale pentru a face față cu brio acestei profesii.

Care sunt perspectivele unui asistent parlamentar?

Alina Stanciu: Eu cred că fiecare dintre noi își are propria sa cale în viață, depinde de fiecare ce-și dorește să facă după un mandat ca și asistent parlamentar – să continue pe aceeași poziție, să se implice în politică și să candideze sau să aplice pentru alte poziții în instituțiile europene. Consider că cu o astfel de experiență avem multe oportunități, trebuie doar fiecare să decidă ce branșă își alege și eventual unde consideră că ar avea mai mult succes.

Lucrați în Parlamentul European și locuiți la Bruxelles, preferați să intrați în contact cu locuitorii orașului sau să rămâneți printre lumea profesională a Europei, adică în ”Bula europeană”?

Alina Stanciu: Având întotdeauna agenda plină, desigur, în mare parte timpul pe care îl petrec este în lumea profesională și interacționez mai mult cu oamenii din acest mediu. Totuși, sunt întotdeauna deschisă să cunosc oameni și din afara sferei profesionale, indiferent de origine, rasă, religie etc. deoarece cunoscând mai multe persoane, devenim mai bogați spiritual, învățam lucruri noi despre culturi și împărtășim cunoștințe și experiențe între noi.

Experiența dvs. din Parlamentul European v-a schimbat viziunea asupra politicii și angajamentului politic?

Alina Stanciu: Desigur, această experiență mi-a lărgit arealul de cunoaștere și pot studia mai îndeaproape și înțelege mai bine anumite procese ce au loc în domeniul politic, însă în ceea ce ține de angajamentul politic, întotdeauna am considerat că politicienii au datoria morală față de cetățenii care și-au exprimat votul pentru ei, să nu dezamăgească. Politicienii trebuie să își reprezinte cetățenii și să se asigure că drepturile acestora  sunt respectate la fel ca și cele ale altor cetățeni ale statelor membre și nu în ultimul rând, ei trebuie să lupte pentru interesele țării. Politicienii trebuie să promoveze și să pună în evidență aspectele pozitive ale țării din care vin.

Ce viitor vă doriți pentru România? Dar pentru Republica Moldova?

Alina Stanciu: România și Republica Moldova sunt două țări surori, de aceea ce-mi doresc pentru România, îmi doresc și pentru Republica Moldova. În primul rând, îmi doresc un nivel de viață ridicat, creștere economică și bunăstare pentru cetățenii celor două state. Apoi, un factor important este incluziunea socială, consider că toți cetățenii trebuie să fie integrați în societate, indiferent de etnie, religie, culoare sau statut social. Îmi doresc să nu mai fie ură și discriminare între oameni. Și nu în ultimul rând, cred că este important ca cetățenii ambelor țări să se simtă în siguranță în țara lor, să aibă condiții de muncă și salarii corecte pentru a avea un mod de viață decent acasă.

Ce ar trebui să facă România în plus să capete o vizibilitate mai mare în instituțiile din UE?

Alina Stanciu: Cred că România deja are vizibilitate în instituțiile europene, fiind al șaselea stat membru ca mărime după numărul populației și întrucât aceasta este implicată în procesul de codecizie de la nivel european. Promovarea României la Bruxelles depinde în primul rând de acțiunile pe care le întreprind europarlamentarii români, care sunt aleșii poporului și cei care reprezintă interesele cetățenilor români în Uniune. Și nu în ultimul rând, acest lucru depinde de șeful statului, cel care merge în negocieri la Consiliu și care trebuie să negocieze în favoarea propriei țări.

Cetățenii români cum ar putea să se implice mai mult?

Alina Stanciu: Avem o reprezentativitate mică a cetățenilor români în instituțiile UE, în special în pozițiile de conducere. În general, există o discrepanță geografică în detrimentul statelor din Est în ceea ce privește angajații instituțiilor europene care ar trebui combătută. Cu toate acestea, oportunități de angajare există, doar că ar trebui mediatizate mai mult pentru ca cetățenii să aibă acces la aceste informații.

Uniunea Europeană nu este indiferentă față de situația din Republica Moldova. Puteți face o trecere în revistă a sprijinului acordat de UE?

Alina Stanciu: Uniunea Europeană întotdeauna a fost aproape de Republica Moldova și i-a oferit susținere. UE a mobilizat 108 milioane de euro pentru a furniza echipamente de protecție, pentru a consolida sistemul de sănătate și pentru a sprijini redresarea socio-economică. Republica Moldova a beneficiat deja de asistență macrofinanciară de urgență în valoare de 50 de milioane de euro, iar alte 50 de milioane vor veni în cea de-a doua tranșă după îndeplinirea condițiilor convenite de comun acord.

Primele vaccinuri în Moldova au sosit din Romania cu sprijinul UE. De asemenea, Republica Moldova beneficiază de distribuirea vaccinului în cadrul Facilității COVAX, pe care „Echipa Europa” a susținut-o. În contextul demarării campaniei de vaccinare în Republica Moldova la 2 martie 2021, cu ajutorul României, ,,Echipa Europa’’, care reunește Uniunea Europeană și statele sale membre, este unul dintre principalii contribuabili la COVAX, cu peste 2,2 miliarde EUR. Astfel, răspunsul Uniunii Europene la pandemia de COVID-19 urmează abordarea „Echipei Europa”, care are scopul de a salva vieți, oferind sprijin rapid și specific partenerilor UE pentru a face față acestei pandemii. Aceasta combină resursele din UE, statele sale membre și instituțiile financiare, în special de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În lupta cu COVID-19, Uniunea Europeană și OMS au suplimentat dotarea spitalelor cu echipamente medicale în valoare de 685.400 EUR. 300 de concentratoare de oxigen, 600 de pulsoximetre și 5 ventilatoare de respirație artificială pentru a restabili și trata pacienții cu forme și dificultăți grave de respirație ca urmare a COVID-19, au fost livrate suplimentar în Republica Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene, în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății. UE și OMS continuă să contribuie la consolidarea sistemului național de sănătate, prin dotarea spitalelor și celorlalte instituții medico-sanitare cu echipamente de necesitate stringentă în tratarea pacienților bolnavi infectați cu COVID-19.

La 22 februarie, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a semnat Acordul de finanțare pentru Contractul de Reziliență COVID-19  în favoarea Republicii Moldova în valoare de 15 milioane de euro. Contractul de Reziliență COVID-19 va ajuta Republica Moldova să depășească mai ușor consecințele crizei socio-economice create de pandemie, precum și să sporească reziliența sistemului de sănătate.

Sprijinul Uniunii pentru Moldova de la începutul crizei, include o serie de acțiuni pentru a ajuta cetățenii Republicii Moldova să iasă din criză și să se restabilească în urma pandemiei. Cu toate acestea, știm foarte bine că UE a acordat asistență financiară Republicii Moldova și înainte de pandemie, susținând mereu țara noastră.

Relația UE cu Republica Moldova este una foarte strânsă și cred că va rămâne așa în continuare. Cred că e esențial să păstrăm și să consolidăm instrumentele pe care le avem, dar cred că condiția implementării reformelor va rămâne mereu actuală.

Are vreo șansă RM să intre în Uniunea Europeană într-un viitor apropiat? De ce?

Alina Stanciu: Observăm că în Republica Moldova ne confruntăm cu o criză sanitară, dar și cu una politică. Avem multe aspecte de redresat în interiorul țării noastre, în primul rând trebuie să vedem dacă va fi posibil să se creeze un nou guvern pro-european și dacă vom avea alegeri anticipate. Presiunea asupra noului președinte pro-european este imensă. Vom vedea cum clasa politică din Moldova va reuși să scoată țara din impas politic. Cu toții știm că sunt necesare reforme în justiție, în sistemul de sănătate, piața trebuie demonopolizată, trebuie să ne asigurăm că statul de drept funcționează în Republica Moldova. Aceasta va da posibilitatea ca Republica Moldova să fie mai bine plasată pentru atragerea investitorilor străini în țara noastră și pentru ca oamenii să aibă siguranța că lucrurile se schimbă spre bine. Eu cred că în primul rând trebuie să ne rezolvam probleme interne, la noi acasă și apoi să se pună în discuție ideea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Consider că acest lucru depinde de reformele pe care le va face Republica Moldova și de deschiderea clasei politice de a întreprinde măsurile necesare pentru a-și pava drumul spre o posibilă negociere pentru aderare.

Cum va arăta Europa în 2030?

Alina Stanciu: Atunci când mă gândesc la Europa în 2030, prima imagine care îmi vine în minte este o Europă digitalizată și o Europă mai prietenoasă mediului înconjurător. Observăm tehnologia care se dezvoltă cu o mare viteză, totul devine digital, fără hârtie, dezvoltarea inteligenței artificiale este la scară mare, ne facem cumpărăturile, rezervările pentru diferite servicii online, mai nou avem mașinile fără șofer. Eu cred că digitalizarea va avea un efect pozitiv asupra populației și ne va facilita viața, dar în același timp cred că e nevoie să se asigure protecția datelor și dreptul la viața privată a persoanelor. În ceea ce privește schimbările climatice, UE a adoptat deja ținta de reducere cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030, prin urmare ne dorim o Europă mai ecologică, mai puțin poluată pentru că de aceasta depinde sănătatea și longevitatea noastră. În același timp, nu trebuie să uitam de industrie căreia trebuie să îi fie acordată o perioadă de tranziție și să se facă investiții în infrastructura europeană pentru a putea trece la energie curată. Indiferent de procesele digitale și de schimbările climatice cu care ne vom confrunta în următorii ani, eu cred că nu trebuie să uitam să rămânem solidari, umani, inclusivi și toleranți față de semenii noștri pentru că doar așa vom avea o Europă unită.

Interviu realizat de Ana Scripliuc