Îl urmăresc de ceva vreme pe părintele Constantin Necula de la Sibiu pentru că are un fel aparte de a vorbi despre viață, așa cum extrem de puțini preoți știu să o facă. Pentru că biserica, religia ar trebui să fie despre viață, despre relațiile dintre oameni, dar nu despre bani, superstiții, tradiții păgâne și alte nimicuri.
Mi-a atras atenția discursul părintelui Constantin Necula despre libertate și unitatea poporului român, răspunzând la multiplele întrebări ale tinerilor în cadrul unei conferințe de anul trecut de la Iași. Este bine de reținut că nu cei de acum dau unitatea României, ci străbunii noștri, care și-au jertifit propriile vieți pentru asta. Și mai este bine de reținut că ”singura limbă a adevărului deocamdată pentru noi rămâne limba română”.
Așadar, iată câteva teze rostite de către părintele Constantin Necula în fața tinerilor la Iași:
*Aud oameni care au pretenția că sunt intelectuali, că vor să prăznuim unitatea poporului, fără popor, fără națiune, fără niciun fel de cordialitate a poporului cu propriul său patriotism. Biserica vă cheamă să vă cinstiți străbunicii și pe părinții străbunicilor noștri. Nu cei de acum dau unitatea României. Unitatea României este dată de cei care, ridicându-se de la casele lor, lăsându-și soție și copii, au îmbogățit câmpiile și munții României cu moaștele lor.
*Dacă tot fac mișto de noi că ne închinăm la moaște, faptul că ne omagiem femeile și copiii poporului român ajunși sfinți ar trebui să îi pună pe gânduri. Poporul nu trece doar prin studiouri de televiziune, se mai și roagă. Nu trăim toți numai în studiouri de TV și redacții de ziare.
*Un preot trebuie să știe limba română, un creștin ortodox trebuie să știe bine limba română, să poată rosti adevărul în limba pe care n-o poți întoarce. Singura limbă a adevărului deocamdată pentru noi rămâne limba română. Ceilalți au încercat să ne învețe ba dinspre est, ba dinspre vest, ba din nord, ba din sud, câte o limbă în care să ne rostim adevărurile.
*E important să vă păstrați frunțile sus, niciodată la pâmânt sau în pamânt, ci totdeauna înainte.
*Libertatea nu ține de mijloacele prin care comunicăm, ci de ce comunicăm și ce citim. Libertatea șade în adâncul inimii noastre.
*Mulți dintre noi suntem copiii sau nepoții celor care au fost arestați, bătuți, chinuiți. Iar noi suntem sămânța libertății lor. La noi visau cei din pușcării. Ei nu au murit pentru niște steluțe pe steag.
*Sunteți visul celor torturați. Sunteți modul în care visul lor se întrupează, sunteți ceea ce ei au visat să facă din țara aceasta, un izvor de demnitate și de verticalitate.
*Nu Facebook-ul ne înebunește de cap, ci incapacitatea noastră de a ne menține lipiți de cea mai importantă antenă de comunicare din lume care rămâne crucea lui Hristos.
Despre asta ar trebui să se vorbească în biserică: despre libertate, despre demnitate, despre istoria acestui popor chinuit, despre felul cum ne manifestăm verticalitatea în fața celor care ne-au ocupat secole la rândul, nu doar teritorial, dar și spiritual și mental. Dar nu să stea cot la cot cu politicienii și să îi laude. Este un exemplu foarte toxic pentru societate și cu cât mai mult vom vorbi despre rolul bisericii în viața unui om, cu atât mai puțin influențabili vom fi.
Mai jos aveți și video de la acea conferință susținută de părintele Constantin Necula, anul trecut, la Iași.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu