În acești aproape 26 de ani de Independență am avut nenorocul de a avea în fruntea republicii președinți care s-au închinat și se închină Rusiei și liderilor de la Kremlin. A fost Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și acum Igor Dodon. Cum s-a întâmplat că poporul i-a ales pe toți? Din ignoranță și din faptul că nu am învățat istoria neamului românesc, istoria universală, nu cea ciopârțită și impusă de sovietici.
Dacă am fi învățat și am fi cinstit istoria lumii, am fi aflat multe istorii de succes, una din care am avut șansa să o remarc zilele trecute. Este vorba despre președintele Finlandei Carl Gustaf Emil Mannerheim care, deși s-a format în armata Rusă și a obținut cea mai înaltă distincție a Rusiei Imperiale, Crucea Sfântului Gheorghe, a revenit în țara sa, Finlanda, a devenit anti-comunist, anti-bolșevic și ulterior ales de popor președinte al țării.
După primul război mondial, el a refuzat o alianță cu forțele Țariste deoarece acei generali nu ar fi recunoscut independența Finlandei. Ar fi fost demn să se numească cetățean al țării sale dacă ar fi acceptat un asemenea destin?
A fost un mare strateg militar, cu o viziune largă și de anvergură. Un exemplu ar fi și războiul de iarnă contra sovieticilor care a durat 105 zile, finlandezii aveau la dispoziție 9 divizii de 15.000 soldați fiecare, iar sovieticii 45 a câte 18.000 de soldați. De asemenea echipamentul militar finlandez era total în inferioritate: 324 de tunuri vechi, 112 tunuri antitanc și 96 de avioane. Armata roșie a angajat în luptă 3.000 de tancuri și 2.500 avioane. Pregătirea superioară a soldaților finlandezi și buna strategie a lui Mannerheim au învins superioritatea materială și umană a inamicului. Pierderile acestui război se estimează la 48.000 de morți și 158.000 de răniți pantru URSS și 25.000 de morți și 44000 răniți de partea finlandeză. Finlandezii au pierdut 61 de avioane iar rușii 872.
Știu oare cetățenii noștri de aceasta slavă a vestitei Armate Roșii despre care se spune că era de neînvins și așteptată peste tot? Sau poate aduce mai mult a manipulare că ni s-a vorbit despre niște victorii care au fost plătite tot de popoarele subjugate precum Moldova. Care ne este rostul în viață atunci când în Ucraina suntem amendați pentru că purtăm panglica Sfîntului Gheorghe? Cine de fapt suntem? Care ne este identitatea?
Carl Gustaf Emil Mannerheim a rămas în memoria finlandezilor până în ziua de astăzi ca unul dintre cei mai mari oameni ai Finlandei. A fost ales la 5 decembrie 2004 drept cel mai mare finlandez în cadrul concursului televizat Cei mai mari finlandezi.
Noi ce am avut până acum? Un președinte care, din lipsa verticalității, curajului și într-un final a inteligenței, nu a putut gestiona un război contra rușilor și ne-am ales cu un conflict înghetat pe teritoriul republicii, regiune folosită de Rusia după bunul său plac. Un alt președinte care a vândut aproape tot rușilor. A urmat Voronin, care, la un moment dat, s-a împotrivit memorandumului Kozac, dar care a fost mereu un apropiat al Kremlinului. Astăzi avem un președinte pe care nici măcar Medvedev nu îl respectă.
Cu toate acestea, oamenii încă îl admiră pe Vladimir Putin, la televizor, în poze, pe odnoklassniki.
Acolo unde nu există demnitate de neam, verticalitate și respect față de istorie, nici Dumnezeu nu dă mai mult.
Mai multe din biografia lmareșalului Carl Gustaf Emil Mannerheim găsiți pe wikipedia.org
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu