Este total inexplicabil de ce să împiedici oamenii să vină la proteste. Dacă nu ți-e frică de popor, de ce să nu-l lași să se manifeste așa cum simte. Dacă oamenii vor să vină la Chișinău să participe la o acțiune de protest, de ce să le îngrădești acest drept?
De ce șoferii de microbuze din mai multe localități ale țării s-au conformat anumitor ordine ale șefilor lor? De ce și-au pus ei singuri cătușele pe mâini? De ce le este frică de faptul că își vor pierde locul de muncă și acel salariu mizer pe care îl primesc? Cine este acel care se va opune regimului, ordinelor? Cine va fi cel care va sfida teroarea, frica?
De ce polițiștii nu sunt de parte poporului, nu apără poporul, în slujba cărora ar trebui să fie, dar se apără pe ei înșiși în primul rând? Dacă s-ar găsi măcar un curajos între ei, lucrurile ar decurge altfel. Câți dintre ei se plâng pe salarii mizere și frică, dar nimeni nu face un pas pentru schimbare.
Da, oamenii s-au adunat și astăzi în PMAN să protesteze, ei vor să trăiască mai bine, vor să nu moară de foame, să nu își crească copiii în sărăcie, să nu le fie frică pentru ziua de mâine. Imaginile de mai jos vorbesc de la sine.
Dar protestele par să nu aibă o finalitate. Cineva este foarte interesat să discrediteze protestele pașnice, să le transforme în violențe și să îi pună la răcoare pe așa-zișii provocatori sau organizatori de proteste violente.
Duminică, în timpul protestelor, s-au folosit gaze lacrimogene. Câțiva protestatari au avut de suferit, unul dintre civili a fost chiar luat cu ambulanța.
Revoluția nu se face cu 20 000 de oamenii, nici măcar cu 100 000 de oameni. Revoluția nu se face pe hârtie, nu se organizează pas cu pas, ea este spontană și exprimă voința oamenilor. Nu este deloc un îndemn la revoluție, este un îndemn la trezirea conștiinței civice. Protestul este un mod democratic de a manifesta, la fel cum democratic ar fi ca cei vizați de proteste să reacționeze.