Mesaj din diaspora către conducerea țării: ”Dați-ne o șansă și ajutați-ne părinții, iar nouă dați-ne șansa de a ne întoarce acasă”
O nouă scrisoare deschisă din diaspora către conducerea țării. Tânără Valeria Micleușanu, originară din comuna Micleușeni, raionul Strășeni, stabilită în România de aproape 4 ani, se adresează premierului, Maia Sandu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta Mincu și președintelui R. Moldova, Igor Dodon cu rugămintea de a ajuta agricultorii să poată munci la ei acasă și să nu fie nevoiți să plece peste hotare.
Iată ce mesaj transmite tânăra prin intermediul acestei scrisori deschise:
”În atenția Doamnei Maia Sandu Prim-Ministrul Republicii Republicii Moldova,
Doamnei Georgeta Mincu, Ministru Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
și Domnului Igor Dodon, președintele Republicii Moldova.
Stimate doamne și stimat domn,
Vă scrie „cineva” din diasporă, „cineva” responsabil, care își exercită întotdeauna dreptul de vot și pășește meleagul natal de minim 2 ori pe lună. Nu o dată am avut dorința de a mă reîntoarce acasă, însă de fiecare dată statul mă alungă, prețuri mari la orice, locuri de muncă prost plătite și veșnicile campanii electorale „îmbrobodite” cu promisiuni și discursuri în care mă cheamă acasă și vin… Vin des, vin foarte des, deoarece acasă-mi sunt părinții și pământul pe care îl lucrează cu atâta ardoare.
Tăticul meu are o dragoste nebună față de pământul pe care îl lucrează și asta o transmite mai departe copiilor săi, aici întâlnesc la el fenomenul „Ion” al lui Liviu Rebreanu, însă cu o inima caldă, blajină, harnic, străduitor, veșnic îndrăgostit de pământ și familie.
Am văzut atâtea știri în care tinerii sunt implicați în proiecte frumoase în domeniul agriculturii, am zis că vreau acasă, vreau să fac ceva în țara mea, dar….dar …și iar dar…. REALITATEA E ALTA!
Azi avem un popor HARNIC, UMILIT la el ACASĂ, îngropat în pământul pe care îl muncește ani de zile, știați oare câtă muncă depune un țăran muncitor la un hectar de vie?
1. Arat – 1400 lei
2. Cultivare – 1400 lei
3. Curățitul viei – (ai nevoie de minim 5 oameni) 5*250 lei = 1250 lei
4. Legatul, lăstăritul – Aici vom fi optimiști și zicem că faci asta doar cu familia, dacă o mai ai alături.
5. Săpatul viei – 1250 lei
6. Prășitul viei – 1250
7. Stropitul – 7000 lei
8. Culesul viei – 1250 lei
Aici se adună cheltuieli de transport – 1000 lei
TOTAL ar fi 1400+1400+1250+0+1250+1250+7000+1250+1000=15800 lei
Și ăsta e un caz fericit, pentru că oameni să muncească nu prea găsești, iar dacă îi găsești ridică prețul sau ești nevoit să îi mai oferi alte servicii.
După atâta muncă într-un an secetos obții 4-5 tone de struguri, iar pentru un an roditor 14 tone pe hectar. Prețul pentru 1 kg de strugure ALIGOTE și SAUVIGNON este anul aceste de 2,50 lei (MDL), vă imaginați, atâta muncă pentru 2 lei și 50 de bani??!!!
Să facem calculele:
An SECETOS (anul 2019) 2,5*5 tone = 12500 lei 12500 lei -15800 = -3300 lei (muncești pentru ce? Pentru a pierde timp, sănătate, bani?)
An RODITOR: 14 t* 2,50= 35000 35000-15800=19200 lei (nici 1000 euro, umilitor)
Îmi dau lacrimile!!! Cum Doamne, pentru atâta muncă, pentru un pământ moldovenesc, pentru astă gură de rai să iei nimic???… Nimic… Și vezi, Doamne, că nici de nimicul ăsta nu poți avea parte, pentru că făbricile îți închid porțile dând din umeri, iar dacă vezi o poartă deschisă nu îți dă banii, pentru că nici anul trecut nu ți-i i-au dat, nici anul ăsta nu o să vezi, decât dacă peste 2 luni, după care alte 2 luni, până la toamna următoare când iar vor fi alți struguri, aceeași oameni, unii îngropați undeva în cimitir de durere, care plecați peste hotare, care plângând cu roada în mână!
An de an aceeași poveste, an de an chinuiți și batjocoriți. Ajunge, vă rugăm ajunge! Este deja prea mult, nu poate un popor îndura atâta! Ne alungați din țară, ne dați foc inimilor și ne călcați onoarea! Unde vom ajunge, oameni buni, unde?
Țăranii au nevoie de ajutorul guvernului, oamenii Moldovei plâng în palme, omorâm o țară întreagă, iar tinerii…tinerii sunt rezultatul acestor țărani muncitori și ei au plecat ca păsările călătoare, dați-ne o șansă și ajutați-ne părinții, iar nouă dați-ne șansa de a ne întoarce acasă…
Cerem ajutor astăzi, mâine nu se știe ce va fi! Demonstrați-ne că sunteți pentru și lângă poporul pe care îl reprezentați! Mai avem o șansă sau…? Fapte nu vorbe? Salvăm Țara?”