În era consumului excesiv pe care o traversăm cu toții, dilema ”mâncăm pentru a trăi sau trăim pentru a mânca” este aproape esențială pentru un mod de viață sănătos. Moldovenii mai au însă o vorbă pe care o folosesc foarte des, cu ocazii și fără: ”Bunicii noștri mâncau de toate și erau sănătoși”. Da, dar perioadele în care au trăit bunicii noștri și cea pe care o trăim noi astăzi nu pot fi comparate. Și cu siguranță, bunicii noștri nu trăiau pentru a mânca.
Mâncăm pentru a trăi? Indiscutabil, hrana este energia care ne menține în viață. Din punct de vedere medical, majoritatea medicilor consimt că oamenii cu o bună stare de sănătate pot supraviețui până la 8 săptămâni fără hrană, în condițiile în care dispun de apă.
Însă modul de viață contemporan, obiceiurile impuse de noile tehnologii, imensa varietate de produse alimentare pe rafturile supermarketurilor și acțiunea bombardamentului publicitar ne fac să ne alimentăm într-un mod foarte nociv pentru organismul nostru. Pentru industria alimentară, scopul primordial este să obțină cât mai multe venituri, ca urmare a consumului excesiv de produse.
Așa se face că atunci când consumați din ce în ce mai multe produse alimentare, îmbogățiți marile industrii alimentare și faceți rău tot mai mult propriului organism. Cu alte cuvinte, pe banii voștri, unii își construiesc castele, iar voi vă distrugeți sănătatea.
Trăim pentru a mânca? Senzația de foame și senzația de poftă
Pofta este un fenomen psihologic, în timp ce foamea este un fenomen digestiv. Prin foame organismul ne informează că are nevoie de hrană, în timp ce pofta nu este dictată de necesitățile noastre fiziologice, ci mai degrabă de instabilitatea emoțională. Incapacitatea omului de a-și stăpâni pofta de mâncare indică o voință foarte slabă. De altfel postul religios, pe lângă beneficiile sale pentru sănătate, are menirea de a întări voința omului.
Tot pofta ne face să mâncăm peste măsură. Încărcarea normală a stomacului cu mâncare este la 1/2, de aceea se recomandă să termini de mâncat înainte să te simți sătul. Din volumul rămas 1/4 din stomac ar trebui dedicat apei și 1/4 îl reprezintă spațiul gol necesar pentru digestia corectă a alimentelor. Dacă stomacul se umple cu mâncare, organismul cheltuie o energie enormă pentru a o prelucra, energie care de multe ori este chiar mai mare decât cea pe care o obținem din acea mâncare. Probabil ați observat că atunci când mâncați peste măsură, vă simțiți obosiți, moleșiți și somnoroși – organismul își îndreaptă toate forțele spre depășirea situației critice din stomac.
Suntem ceea ce mâncăm
Sintagma ”Suntem ceea ce mâncăm” nu este una spusă la întâmplare. Organismul uman însușește la propriu hrana pe care o consumăm, adică hrana devine o parte din organism. Iar pentru a avea un organism sănătos, este important ca și produsele pe care le consumăm să fie proaspete, curate, pline de vitamine și energie. Uitați de toate produsele care doar convențional sunt numite “alimentare”, adică tot felul de chips-uri, crenvurști, mezeluri, ketchup-uri etc.
Mese care aproape se rup de atâta mâncare
Ceea ce vedeți în poza alăturată sunt imagini aproape firești pentru sărbătorile din R. Moldova. Fie că e hramul satului sau hramul casei sau vreo altă mare sărbătoare religioasă, gospodinele noastre aranjează mese care aproape se rup de atâta mâncare. Cred că doar în R. Moldova și câteva țări foste sovietice farfuriile stau una peste alta, cu mâncare atât de variată și greu de digerat. Aceste mese încărcate reprezintă o bombă pentru sănătatea noastră și este bine să renunțăm la ele.
De unde vine această obsesie de a găti atât de multe bucate? Una din explicații ar fi și faptul că bunicii noștri au trecut prin foame cumplită în anii de după cel de-al doilea război mondial, o foame organizată de către sovietici, iar în noi, generațiile care au urmat, probabil s-a ascuns această frică de foame, pe care încercăm să o compensăm cu aceste mese copioase.
Ce consumă totuși locuitorii din R. Moldova
Potrivit Biroului Național de Statistică, un locuitor al Republicii Moldova consumă într-un an peste 120 kg de pâine. Este de două ori mai mult decât consumă locuitorii Uniunii Europene.
Lapte și produse din lapte, rezidenții Republicii Moldova consumă de trei ori mai mult decât cei din UE: 210 litri față de 70 litri.
Carne și produse din carne – 45,8 kg față de 62 kg consumate în UE. În Republica Moldova cel mai mare consum de carne a fost înregistrat în gospodăriile din mediul urban și gospodăriile mai puțin numeroase.
Consumul de ouă în Republica Moldova a fost de 177 bucăți față de 195 bucăți în UE. În mediul urban populația consumă, de asemenea, mai multe produse lactate, ouă, fructe și pomușoare, iar în mediul rural predomină consumul de pâine și produse de panificație, pește și cartofi.
În același timp, locuitorii din nordul țării consumă mai mult ulei vegetal – aproximativ 13 litri și legume – 112 kg. Iar locuitorii din raioanele de sud – mai multe ouă, cartofi, pâine și pește, se arată într-un studiu realizat în anul 2018 privind evaluarea obiceiurilor alimentare ale populației rezidente din R. Moldova.
Așadar, voi ce alegeți? Să mâncați pentru a trăi sau să trăiți pentru a mânca?