”Limba română, unica stăpână” în R. Moldova. Ce avem însă în realitate?

Ecourile deciziei Curții Constituționale care pare să fi pus punct disputei cu privire la statutul limbii ruse în R. Moldova se vor face resimțite încă multă vreme. Evident, este o mare victorie că limba română a fost recunoscută ca singura limbă oficială în R. Moldova și că limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în R. Moldova, așa cum și-au dorit socialiștii. În sfârșit, după 30 de ani de bătălii politice pe acest subiect, există un document, o hotărâre definitivă și irevocabilă care stipulează că limba română este limba oficială în R. Moldova.

Cu toate aceste victorii, există încă o mulțime de necunoscute care ridică multe semne de întrebare cu privire la utilizarea în continuare a limbii ruse în R. Moldova.

De exemplu, documentele oficiale (ale Parlamentului, Guvernului, Președinției) vor mai fi traduse în limba rusă, așa cum se întâmplă acum?

”Documentele oficiale în Republica Moldova sunt emise în limba română și după caz se traduc și în alte limbi. Curtea Constituțională a pus punct disputelor lingvistice și a spus că limba oficială e una și e româna, celelalte limbi au statut egal și în egală măsură sunt protejate. Cetățenii care vorbesc alte limbi au dreptul de a alege în ce limbă să comunice sau ce limbă s-o învețe, în același timp limba de lucru pentru instituțiile publice ale statului este limba română.

Totodată există un vid legislativ, întrucât nu avem o lege care să specifice modul de funcționare a limbilor pe teritoriul R. Moldova. Noi avem nevoie de o asemenea lege care să întrunească un consens larg în societate. E nevoie să fie implicați oameni de știință, din domeniul academic, până a crește maturitatea clasei politice e încă mult drum de parcurs.

În aceste condiții, mai multe instituții centrale traduc actele emise și în alte limbi după un fel de cutumă, în lipsa unor reglementări, în special în limba rusă. Asta o face Parlamentul cu legile, asta o face Guvernul cu hotărârile.

Ca să activezi în instituțiile de stat, trebuie să cunoști limba română

Cel mai important lucru care lipsește Republicii Moldova ca stat în acest domeniu este un mecanism adecvat care să asigure tuturor cetățenilor vorbitori de alte limbi să învețe limba română. Avem mari carențe la acest capitol, în special în unele zone ale statului. În momentul de față ca să activezi în instituțiile de stat, trebuie să cunoști limba română. Respectiv, trebuie să asiguri dreptul cetățenilor de a o studia”, a precizat pentru Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS, deputatul Dinu Plîngău, unui dintre autorii sesizării la Curtea Constituțională.

Pentru a face ordine pe aceste chestiuni este nevoie de o nouă lege care să precizeze clar funcționarea limbilor pe teritoriul R. Moldova, Cine să își asume o astfel de inițiativă? Va întruni această lege un consens larg în societate? Este gata mediul academic să participe la elaborarea unei asemenea legi? Cât timp acest subiect va continua să dezbine societatea moldovenească? Sunt întrebări care în momentul de față nu își găsesc răspunsuri tranșante?

Și apoi, limba rusă a penetrat atât de adânc în conștiința colectivă a moldoveanului ”homo sovieticus” încât e greu de imaginat că peste noapte vor dispărea panourile publicitare în limba rusă, unele inscripții/plăcuțe care astăzi sunt și în limba rusă  pe unele sedii ale instituțiilor de stat (mai ales în zona de nord a republicii) și în definitiv comunicatele de presă atât de la instituțiile de stat cât și private care în mare parte sunt difuzate în două limbi – română și rusă.

Ce putem face fiecare dintre noi ca limba română să fie într-adevăr unica stăpână în R. Moldova?

Pași mici, dar siguri. Cum ar fi să vorbim doar în limba română, să cerem informație doar în limba română, să urmărim presa de limba română și să îi învățăm româna pe cei de lângă noi care vorbesc limba rusă. Asta nicidecum nu înseamnă să neglijăm învățarea altor limbi străine, cu ajutorul cărora putem avea acces la mult mai multă informație.

A vorbi la noi acasă în limba maternă – limba română – înseamnă a respecta neamul din care facem parte, a ne respecta și a ne onora strămoșii!