Conaționalii noștri, alungați din țară de sărăcie și corupție, nu uită de tradițiile neamului nostru, de obiceiurile frumoase de acasă. Ba mai mult, oriunde s-ar afla, ei sunt dedicați valorilor noastre culturale pe care le promovează cu multă dedicație și dăruire. Este și cazul familiei Tusa din localitatea Ciuciuleni, raionul Hâncești care a emigrat acum 15 ani în Italia, stabilindu-se la Padova.
Iată ce ne spune Lilia Tusa ori de câte ori revine la baștină:
Cu timpul am prins rădăcini și aici în Italia, ne-am cumpărat o casă a noastră, copii au crescut, ne-am acomodat la tot ce era străin pentru noi, am învățat lucruri noi, ne-am dezvoltat, dar dorul de casă nu ne-a mai părăsit niciodată. Ori de câte ori aterizez cu avionul mă năvălesc lacrimile. DE CE? De dor, de bucurie, de durere, de furie, de toate la un loc, plâng și mă răcoresc. Plâng pe de o parte pentru cei care nu au avut posibilitatea să plece pentru a avea un trai mai decent, văd multă lume tristă, îmbătrânită și răutăcioasă. Cred că e amprenta sărăciei și greutăților. Dar pe de altă parte plâng pentru mine că nu pot aduce acasă o viață mai decentă, unde să pot trăi eu cu tot neamul meu.
Fiind încă acasă, în localitatea de baștină, Lilia Tusa, în calitate de director adjunct pe educație la Liceul din sat a participat cu elevii la Festivalul Cântecelor pascale unde au ocupat luat locul III pe republică. A fost o mare performanță pentru toți cei de la Liceu, dar și pentru Ciuciuleni, în general. Însă toate aceste lucruri au rămas în urmă când decizia de a asigura o viață mai bună pentru copii și de a pleca din țară a fost mai puternică.
În Italia, Lilia Tusa a avut de înfruntat lipsa copiilor săi de la școală. Nimic nu poate fi mai dureros pentru un dascăl să își lase elevii și să plece. Dar Dumnezeu i-a trimis în calea sa pe Părintele Nicolai și Preoteasa Maria, care i-au propus să aibă grijă de copii din parohia Camposampiero, biserica la care obișnuia să meargă. Împreună cu alte două persoane, Lilia Tusa a reușit să formeze un grup de până la 50 de copii și părinți. Așa au devenit o echipă puternică. Iar anul trecut echipa a participat la “Festivalul Bucuriei”, organizat de Episcopia ORTODOXĂ ROMÂNĂ în Italia, unde a luat premiul I în primă fază, iar la etapa finală a concursului, care a avut loc la Roma, a luat Trofeul festivalului.
Pentru că țin atât de mult la tradiții, Ion și Lilia Tusa au decis să organizeze, în Italia, pentru feciorul lor mai mare o nuntă așa cum se făcea pe timpuri la Ciuciuleni. A fost o decizie luată de comun acord cu mirele, mireasa, nașii și socrii.
Soacra mare și-a dorit cu toată inima ca tradițiile inedite de la Ciuciuleni să fie arătate lumii întregi. Și i-a reușit cu brio acest lucru, pentru că cel puțin 435 de persoane câte au fost prezente la nuntă au văzut câte obiceuri păstrează o nuntă moldovenească.
În rolurile principale au fost:
MIRELE: Petru Tusa, 26 ani, originar din Ciuciuleni, Hâncești, în Italia este de la vârsta de 12 ani
MIREASA: Irina Cupeț, 26 ani, din Petrești, Ungheni
NAȘII: Gheorghe și Larisa Cherdevara din satul Ciuciuleni, Hâncești
SOCRII MARI: Ion si Lilia Tusa, din satul Ciuciuleni, Hâncești
SOACRA MICĂ: Maria Cupeț, din s. Petrești, Ungheni
Cele mai importante momente au ținut de cununia religioasă și nunta propriu-zisă.
”Cununia este un moment foarte emoționant, unde mirii își confesează greșelile în fața părinților, după care cer iertare și binecuvântare de la părinți”, ne spune Lilia Tusa.
În vinerea de dinaintea nunții, soacra mare a organizat o șezătoare pentru pregătitul sarmalelor pentru nuntă, la care au participat 15 femei îmbrăcate în haine tradiționale. În total femeile au învârtit 6000 de sarmale.
Petrecerea de nuntă s-a dat ziua și nu noaptea. Moderatoarea, interpreta de muzică populară Doina Arseni, și maestrul Nicolae Botgros au dat o culoare aparte evenimentului. Tradițiile care s-au păstrat la nuntă un ținut de plecarea mirelui cu oastea către mireasă, întâmpinarea mirilor, nașilor și oastea nașilor de către socrii mari și cei mici cu pâine și sare. Socrii au fost îmbrăcați cu această ocazie în haine naționale. A urmat legatul nașilor cu prosoape.
Un obicei inedit care poate fi văzut doar la nunțile din Ciuciuleni este “Colacul Nașei”, care se joacă după hostropăț. Mirii și nașii nu se așează la masă până când nu sunt jucate pernuțele care se pun apoi pe scaunele lor. Urmează colacul miresei, apoi furatul miresei, dansul mirilor. Un alt obicei de o mare importanță este și “Hora legătorilor”. Se prind în horă rudele din partea mirelui, miresei, dar și a nașilor. Soacra mare și mică împodobesc (leagă) nașii cu alte prosoape, adică sunt legați în cruce după care sunt legați și nașii nașilor, apoi rudele nașilor cu basmale, iar apoi și cele din partea mirelui și miresei. Într-un final sunt evidențiate toate persoanele care s-au înrudit la această nuntă.
Apoi socrul mare închină colacii pentru nași în semn de respect pentru decizia de a fi părinți spirituali pentru miri. Înainte de a primi colacii, are loc spălatul mâinilor nașilor.
Momentul care încheie șirul tradițiior este desfloritul miresei. Mireasa își cere iertare de la mama, tata, frați, surori, rude, dar și de la prietenele ei, apoi soacra mică își dă fiica cu flori de busuioc și binecuvântează noua familie. Apoi nașa desfloreste mireasa, schimbând florile de mireasă cu batistă și un șorț care semnifică faptul că mireasa s-a făcut deja gospodină. La fel și nașul își gătește finul, îi ia buchetul din piept și îl pune unui prieten apropriat ca să fie jucat. Tradiția este că atât nașii cât și mamele, dar și rudele apropriate oferă mirilor cadouri pentru noua lor gospodărie.
O descriere pe larg a unei nunți care s-a jucat la Padova, în Italia, așa cum se organizează nunțile la Ciuciuleni, raionul Hâncești.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect Elena Robu