În R. Moldova cei care vor să scape rapid de răspundere pentru tot răul pe care l-au făcut își dau demisia din funcție. Și astfel devin de neatins de către justiție. Apoi, cu trecerea timpului, își găsesc un alt loc călduț, sub o altă guvernare. Este o practică destul de păguboasă pentru construirea unui stat de drept veritabil și a unei societăți sănătoase.
Valul de demisii care are loc în această perioadă, după schimbarea guvernării de la Chișinău, nu este suficient. Cei care au făcut atâta rău acestei palme de pământ (și oamenilor de aici) trebuie să răspundă pentru toate faptele lor, nu să fugă odată cu prezentarea cererii lor de demisie.
S-a bătut din palme când și-au dat demisia, zilele trecute, șeful adjunct al IGP, Gheorghe Cavcaliuc sau președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi sau când au fost demiși șeful IGP, Alexandru Pînzari și o serie de funcționari care au făcut parte din vechiul Guvern sau când a fost rechemată din funcția de ambasador al R. Moldova în SUA, Cristina Bălan.
Se așteaptă și demisia procurorului general, Eduard Harunjen, o petiție în acest sens este semnată deja de mii de cetățeni.
Însă cine va răspunde pentru toate acțiunile de încălcare a legii, de protejare a grupului oligarhic care a aruncat această republică într-un hău imens, de unde e foarte greu să se revină în albia normalității? În mod normal o justiție independentă ar trebui să facă ordine și să readucă speranța oamenilor că fărădelegile sunt pedepsite și că cei vinovați ajung în pușcărie. Dar până acolo e cale lungă, iar mulți dintre cei care zilele acestea își prezintă demisia au suficient timp la dispoziție să plece ”peste mări și țări” într-o fugă permanentă de răspundere. Însă vor fi lăsați și aceștia să plece?!
