„Suntem ceea ce mâncăm“. Am scris asta în nenumărate articole publicate aici pe blogul www.elenarobu.md despre cât de mare este influența între ceea ce mâncăm și starea noastră de sănătate. Pe rafturile magazinelor, la piețe, în restaurante, patiserii găsim produse alimentare care fac mai mult rău decât bine organismului. Lapte fără lapte, alte produse lactate fără lapte, salamuri făra carne, ciocolată fără unt de cacao și lista poate continua.
Specialiștii afirmă că majoritatea produselor alimentare de pe piețele noastre sunt niște veritabile „bombe chimice“ care ucid încet, dar sigur. Dovada? Cred că nu de puține ori v-ați convins că vârsta medie în cimitirele din Moldova este 60 de ani, iar cancerul devine din ce în ce mai agresiv și ucide oamenii fără niciun fel de milă.
În condițiile în care R. Moldova se confruntă cu un deficit acut de bovine, laptele, brânzeturile naturale au început să fie înlocuite din ce în ce mai des cu produse lactate care nu conțin lapte. În 2017 Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare (CMAC) din Republica Moldova a analizat 126 de eșantioane de produse lactate autohtone și importate de la 45 de întreprinderi. Rezultatele examinării alimentelor lactate care sunt comercializate în Republica Moldova au arătat că un sfert din producția de lactate a celor 45 de întreprinderi analizate conțineau grăsimi de natură străină și nu lapte.
Nici produsele lactate de import nu par să fie mai bune. ”Spre exemplu, în laptele proaspăt este interzisă folosirea de lapte praf și, totuși, sunt mărci pe piața românească care vând lapte ambalat produs exclusiv din lapte praf. Riscurile la care sunt expuși românii care consumă lactate produse fără lapte sunt diverse și foarte periculoase, întrucât la baza acestor produse stau uleiuri ce conțin grăsimi esterificate, cu grave consecințe asupra sănătății“, declara presei din România Claudiu Frâncu, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România.
Printre substanțele identificate în ceea ce noi credem că ar fi lapte se numără sare, untură de porc, seu de vită, uleiuri vegetale, diverși aditivi, făină și lapte praf.
„Brânza de cauciuc“
Presa din România scrie și despre cheagul industrial, extrem de periculos pentru sănătatea oamenilor. În varianta tradițională, „cheagul“ este extras din stomacul mieilor care s-au hrănit doar cu lapte. Motiv pentru care acest produs original nu poate fi utilizat la scară industrială. Iar în această situație, producătorii recurg la „cheagul industrial“, care nu are absolut nicio legătură cu stomacul bieților miei. Ceea ce noi, consumatorii de rând, nu știm, este că substanța cea mai importantă care intră în compoziția acestui „cheag artificial“ este clorura de calciu, așadar, o sare obținută din calciu și acid clorhidric. În combinatele chimice, această substanță este obținută din calcar (banala piatră de var) și este un produs secundar obținut la fabricarea sodei.
Tot clorură de calciu este și substanța aruncată iarna pe șosele, pentru a împiedica formarea poleiului. În industria alimentară este folosit sub codul E 509 și este un aditiv care are rolul de a spori consistența fructelor și legumelor din conserve, a brânzeturilor, precum și ca ingredient în băuturile energizante folosite de sportivi.
În ciuda faptului că legislația americană nu permite folosirea acestei substanțe în produsele alimentare ecologice, în România este utilizată fără niciun fel de restricții. Ceea ce se știe despre clorura de calciu este că poate provoca alergii. În plus, mai este bănuită că ar favoriza apariția cancerului mamar. Dar și un posibil factor de scădere a fertilității masculine. Semnul clar al utilizării „cheagului chimic“ este aspectul brânzei produse cu ajutorul lui. Este o brânză compactă, care scârțâie între dinți atunci când este consumată. Este așa-zisa „brânză de cauciuc“, vândută chiar și de către negustorii care se laudă că oferă produse bio. Brânza adevărată este cea care are în interior „bule“ distribuite uniform în structura ei. Acestea sunt doar câteva dintre chimicalele utilizate pe larg în industria de prelucrare a laptelui. Lista lor este însă cu mult mai lungă. (www.cotidianul.ro)
Afectează grav sănătatea
Așadar, fără să știm, zilnic înghițim o listă lungă de chimicale, provenite mai ales din prelucrarea gudroanelor extrase din huilă sau din zeamă de goange. Grav este că specialiștii au descoperit că multe E-uri pot provoca boli extrem de grave, potrivit www.cotidianul.ro.
E211 – benzoat de sodiu, folosit ca antiseptic, este folosit și în băuturile răcoritoare cu aromă de citrice. E 211 se mai adaugă în lapte şi în produsele din carne, în produsele de brutărie şi în dulciuri. Despre acesta, se știe că provoacă urticarie şi agravează astmul. Este o substanță interzisă în SUA, iar Institutul de Oncologie din Germania îl consideră cancerigen.
E330 – Acid citric: produce afecţiuni ale cavităţii bucale, dar se mai știe că are și efecte cancerigene.
E 338 – Acid fosforic: produce indigestie, vomă, colici, dureri abdominale.
E 951-Aspartam: un îndulcitor artificial des folosit. Se estimează că ar produce peste 70 de tipuri de boli. Pe termen lung, provoacă scăderea imunităţii, sensibilizează corpul la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Mai poate provoca dureri de cap, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. În acelaşi timp, se pare că joacă un rol important în apariția unor tumori cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.
E 110 – Sunset yellow: dă culoarea galbenă unor produse alimentare diverse. Este o substanță cancerigenă, dar mai provoacă și alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie.
E 210– Acid benzoic, produs cancerigen.
E 950 – Acetsulfam-k și E 952 – Ciclamat, substanțe îndulcitoare artificiale care pot să producă migrene şi alte reacţii adverse. Unele teste de laborator au arătat că pot fi și cancerigene, motiv pentru care sunt interzise în SUA şi în Anglia.
Așadar, în aceste condiții, care ar fi soluția pentru a ne proteja organismul de aceste ”otrăvuri”? În primul rând să ne informăm corect, să luăm 5 minute în plus pentru a citi ce scrie pe eticheta produselor pe care vrem să le cumpărăm și dacă ni se pare bizar conținutul produsului, mai bine să renunțăm la el. Să sesizăm instituțiile competente care sunt în măsură să facă minime verificări pe piață. Să avem grijă de sănătatea noastră. Cum anume? Prim mișcare zilnică, prin alegerea de pe piață a produselor cu cele mai puține componente chimice, prin procurarea unor produse similare de pe pie/ele din UE, unde controlul se face regulat și este mai riguros.
