Cum cetățenii din Moldova consumă alimente contaminate cu substanțe cancerigene și cum autoritățile nu reacționează

În curând se face un an de când țările din Uniunea Europeană sunt antrenate în gestionarea unei crize aproape fără precedent ce vizează sănătatea cetățenilor europeni. Pe 9 septembrie 2020 Belgia era prima țară care alerta Uniunea Europeană despre niveluri foarte ridicate de oxid de etilenă (o substanță cancerigenă cu risc grav pentru sănătatea umană) în semințe de susan importate în Uniunea Europeana din India. Vă întrebați probabil cum este vizată R. Moldova și cetățenii ei de această alertă și această substanță cancerigenă – oxidul de etilenă?

Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS a realizat o achetă în acest sens și vă explică tot ce trebuie să știți despre oxidul de etilenă.

Criza oxidului de etilenă în Uniunea Europeană 

  • Pe 9 septembrie 2020 Belgia era prima țară care alerta Uniunea Europeană despre niveluri foarte ridicate de oxid de etilenă în semințe de susan. Semințele de susan sunt utilizate în industria alimentară sau producția artizanală ca ingrediente în diferite produse alimentare preambalate, dar și nepreambalate, cum ar fi produsele de panificație. Alte produse vizate de alertele din Belgia privind prezența oxidului de etilenă erau nucile, produse din nuci și semințe.

  • Pe 9 octombrie Franța a sesizat UE despre oxidul de etilenă depistat în semințe de susan, iar produsele vizate erau unele cereale și produse de panificație.
  • Treptat, asemenea notificări de alertă au venit din aproape toate țările Uniunii Europene cum ar fi Olanda, Suedia, Norvegia, Austria, Germania, Italia, Finlanda, Cehia, Spania, Slovenia, Marea Britanie, Polonia, Elveția, Grecia, Portugalia.
  • România a făcut prima notificare cu privire la oxidul de etilenă pe 8 decembrie 2020. S-a depistat prezența semințelor de susan contaminate cu cu oxid de etilenă în produsul alimentar Croco Crackers cu susan.

Ce este oxidul de etilenă și de ce este atât de periculos pentru sănătatea noastră ?

Oxidul de etilenă este o substanță chimică a cărei formulă este C₂H₄O. La temperatura camerei, oxidul de etilenă este un gaz incolor inflamabil, cu miros dulce. Este folosit pe scală largă ca sterilizant gazos, cu scopul de a steriliza echipamentele și instrumentele medicale. De asemenea, este utilizat pentru a produce alte substanțe chimice, inclusiv antigel.

În cantităţi mici, oxidul de etilenă este utilizat ca pesticid și ca sterilizant în aditivii alimentari ( E-uri) pentru a elimina contaminarea bacteriană cu Salmonella a alimentelor.

Comisia Europeană susține că o contaminare cu oxid de etilenă constituie un risc grav pentru sănătatea umană. Oxidul de etilenă este clasificat ca substanță mutagenă de categoria 1B, ca substanță cancerigenă de categoria 1B și ca substanță toxică pentru reproducere de categoria 1B în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, oxidul de etilenă nu este aprobat ca substanță activă pentru utilizarea în produsele de protecție a plantelor în UE.

Așadar, vă puteți imagina la riscuri pentru sănătate vă expuneți atunci când consumați asemenea produse, unde s-au depistat niveluri ce depășesc de peste 1 000 de ori limita maximă de reziduuri de 0,05 mg/kg aplicabilă oxidului de etilenă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului European.

Cum se fac și de ce sunt necesare aceste alerte pentru securitatea alimentară a cetățenilor ?

Legislația Uniunii Europene cu privire la securitatea alimentară obligă furnizorii de produse alimentare să efectueze regulat auto-controale privind calitatea produselor pe care le furnizează consumatorilor, pe lângă controalele realizate prin eșantionare de autoritățile abilitate. Dacă produsele nu respectă normele în vigoare, acestea trebuie retrase de pe piață cât mai repede posibil. Teoretic, acest lucru ar trebui să se întâmple și în R. Moldova, pentru că odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, R. Moldova s-a angajat în racordarea legislației naționale la legislația europeană. Cu alte cuvinte, ceea ce este prevăzut în UE, trebuie prevăzut și în R. Moldova, dacă suntem buni elevi ai integrării europene.

Pentru a facilita procesul descris mai sus, țările Uniunii Europene au creat un sistem de alertă – RASFF, unde toate țările din UE trimit notificări de alertă atunci când un produs nu corespunde normelor în vigoare. R. Moldova are acces la acest sistem de notificări RASFF și poate acționa în consecință, adică poate realiza controale și retrage de pe piață produsele neconforme semnalate prin sistemul RASFF.

Până la această oră, din alerta cu privire la oxidul de etilenă fac parte peste 650 de notificări parvenite de la aproape toate țările UE și care vizează zeci de mii de produse alimentare care sunt consumate la scară largă de către copii și adulți.

Cum gestionează criza oxidului de etilenă vecinii noștri – România și Ucraina

România, fiind membră a Uniunii Europene, a alertat, prin sistemul RASFF, despre prezența oxidului de etilenă în produse alimentare, în mai multe reprize, prima alertă fiind pe 8 decembrie 2020. Respectiv, mii de produse vizate de notificările privind prezența oxidului de etilenă au fost retrase de pe piață.

În Ucraina, care nu este membră a Uniunii Europene, prima știre despre alerta privind oxidul de etilenă apare pe data de 7 decembrie 2020. Consumatorii erau atenționați despre prezența oxidului de etilenă din pasta de susan de proveniență din Olanda și bețișoare cu susan italiene, produse care se găseau pe rafturile magazinelor din Ucraina.

Cum este gestionată criza oxidului de etilenă în R. Moldova

Cu siguranță vă întrebați câte produse care conțin această substanță cancerigenă – oxidul de etilenă – au fost consumate până acum, câte se consumă în prezent și câte se vor mai consuma în viitor. Cu alte cuvinte, câtă otravă au mâncat cetățenii noștri până acum și dacă această situație putea fi evitată.

Așadar, cum gestionează autoritățile din R. Moldova această criză a oxidului de etilenă?

Înainte de toate, trebuie să știm că autoritatea responsabilă de gestionarea riscurilor privind securitatea alimentară și efectuarea controalelor în consecință este Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), al cărei director încă nu a fost schimbat de noua guvernare de la Chișinău PAS.

Citește și:

Lista E-urilor interziși în multe țări ale lumii, dar autorizați în R. Moldova. Cât de mari sunt pericolele pentru sănătate

 

În R. Moldova primele controale care vizează oxidul de etilenă au început pe 19 iulie 2021, conform informațiilor expuse de ANSA în comunicatele de presă, la peste 9 luni de la declanșarea acestei crize în Europa. Controalele au vizat retragerea a sute de mii de unități de înghețată din rețeaua de comerț, (anunța pe 9 august 2021 pe site-ul său ANSA).

Iată cum din cele peste 650 de notificări din sistemul RASFF, ANSA a reacționat doar la una singură. Este vorba despre notificarea făcută de România și care a vizat înghețata în care a fost depistat oxidul de etilenă.

Câte alte mii de produse contaminate cu această substanță cancerigenă au rămas și rămân pe rafturile magazinelor din R. Moldova ?

Cu certitudine, pe rafturile din R. Moldova nu se găsesc toate produsele vizate de notificările din UE, dar o mare parte au fost importate în R. Moldova și e de competența ANSA să facă publică informația privind produsele importate contaminate și care pun în pericol siguranța alimentară a cetățenilor.

Nici ANSA nici Guvernul R. Moldova nu au reacționat până la acest moment

Pentru a vă oferi mai multă informație cu privire la gestionarea acestei crize a oxidului de etilenă în R. Moldova, Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS a sesizat ANSA în două reprize, pe 2 și pe 13 august (solicitare înregistrată cu numărul 1029 din 13.08.2021). De asemenea, am sesizat și Guvernul R. Moldova, pe data de 13 august. Până la această oră, nici ANSA și nici Guvernul, în persoana premierului, nu au oferit niciun răspuns. Putem doar să ne imaginăm ce (nu) s-a făcut în acest aproape un an de zile de când țările Uniunii Europene au intensificat controalele pentru a depista produsele alimentare contaminate cu această substanță cancerigenă, pentru a le retrage din comerț și pentru a oferi o minimă siguranță alimentară cetățenilor săi.

Produse alimentare susceptibile să fie contaminate cu oxid de etilenă din rețeaua de comerț a R. Moldova

Urmărind notificările făcute de țările Uniunii Europene cu privire la oxidul de etilenă, produsele alimentare susceptibile să fie contaminate cu oxid de etilenă și care se pot găsi și în magazinele din R. Moldova sunt alimentele care conțin semințe de susan, produsele de panificație sau de patiserie cum ar fi pâinea, gogoșii, diferite tipuri de cereale, înghețata care conține aditivul alimentar E410 contaminat cu oxid de etilenă. Poate fi vorba atât de produse de import cât și fabricate în R. Moldova cu utilizarea semințelor de susan de proveniență din India, în mod special.

În loc de concluzii:

În timp ce țările UE, dar și vecinii noștri care nu sunt parte a Uniunii Europene pun în aplicare diferite mecanisme pentru a asigura securitate și siguranță alimentară cetățenilor săi, în R. Moldova produsele alimentare care conțin substanțe cancerigene (și despre care autoritățile competente sunt alertate) sunt consumate fără nicio restricție atât de către copii, cât și de către adulți.

Ar fi putut autoritățile din R. Moldova să prevină consumul produselor ce conțin această substanță cancerigenă? Cu siguranță da, inclusiv prin efectuarea de controale și retragerea acestor produse de pe piață.

De ce însă nu au făcut-o și au lăsat și lasă în continuare zeci de mii de oamenii să consume aceste produse otrăvite? O întrebare la care sunteți invitați cu toții să reflectați.

Articole similare
Comentarii