Sergiu Coșeru – 21 de ani, originar din Chișinău, student, anul III, facultatea de Științe și Tehnologii, licența în Modelare și Simulare în Mecanica, Universitatea Montpellier
Sergiu Coșeru a decis să își facă studiile în Franța, în primul rând pentru că posedă limba franceză. Alianța Franceză i-a oferit informații despre oportunitățile de a învăța în Franța. Sergiu a trimis dosarul, iar trei universități l-au acceptat. A ales-o pe cea din Montpellier. A mers în străinătate la studii în ingineria aero-spațială, pentru că visele sale de a fi inginer aero-spațial nu pot fi realizate acasă. La Chișinău nu există o asemenea specialitate la nicio universitate.
”Tot ce este legat de ingineria aero-spațială este dificil, din cauza asta îmi place. Nu este ușor să trimiți rachete în cosmos și nici oameni pe Marte. Este foarte greu, dar e interesant pentru că este o provocare în inginerie. Spațiul unește oamenii, toate țările planetei sunt unite, cooperează între ele și nu se văd granițele între țări când le privim din cosmos”, îmi povestește Sergiu.
Nu mi-ar plăcea să ajung pe Marte, vreau să construiesc rachete, să le trimit în spațiu, nu să călătoresc eu.
Adaptarea în Franța nu a fost ușoară, dar nu regretă că a venit aici. Doar așa poate să își urmeze visul.
”La început a fost bine, citeam opiniile altor oameni că îmi va fi dor de casă. Dar la început nu era așa. Era bine în Franța, îmi făceam prieteni. Dar în al doilea an de studii am început să am probleme cu sănătatea. În opinia medicului s-a întâmplat așa pentru că eram singuratic, departe de familie. Asta se întâmplă cu tinerii care pleacă peste hotare, ei încep să creadă că au probleme cu sănătatea, probleme cu inima, capul. Am urmat și un curs de tratament. Tot greul era doar în mintea mea”, mi-a povestit tânărul.
Diferențele între Chișinău și Montpellier
Totul e mai organizat, mașinile mai mici, oamenii mai deschiși spre comunicare, sunt mai binevoitori, zâmbesc mai mult, ceva totuși este. Aici e mai bine.
Cum se fac studiile la Universitate
Din spusele colegilor mei, în universitățile din Moldova se învață mult din ceea ce nu îți este util ulterior, aici învăț doar ceea ce îmi este necesar. Metoda de predare a profesorilor este una clasică.
Prezența la lecții nu este obligatorie, un student poate să lipsească tot anul de la ore, dar, dacă susține examenul, este promovat în următorul an. Absența contează în măsură de 10% din notă. Poți îmbina studiile cu jobul, dar întotdeauna este mai bine să vii la ore.
Când l-am întrebat dacă vrea să rămână în Franța, am auzit un DA ferm. Și asta pentru că în Moldova nu va putea să își practice meseria. Ce poate fi acasă? Profesor sau inginer în construcția podurilor, drumurilor și atât.
Sergiu este permanent conectat cu Moldova. Revine în fiecare vară, dar și iarna (pentru zăpadă, râde)
”Părinții vor să revin periodic. Eu mai protestez, biletul la avion este scump, dar ei tot vor să mă vadă și eu sunt fericit. Însă după ce vii în Moldova, este greu să te întorci în Franța. Dacă ar fi fost inginerie aero-spațială și în Moldova, nu aș fi plecat de acasă”, mărturisește tânărul.
Implicare civică
Sergiu are spirit civic dezvoltat. A mers la alegerile prezindențiale din 2016, a făcut 300 de km pentru a-și exprima opțiunea de vot. L-a determinat să facă acest drum suferința oamenilor de acasă. Își dorește, pentru ei, o viață mai ușoară.
”Nu-mi place calea pe care o are Moldova. Vreau ca în Moldova oamenii să sufere mai puțin. Am ales calea prin care să suferim mai puțin, numai că nu s-a întâmplat așa. Voi merge și la următoarele alegeri. Distanța nu este un factor determinant. Este și un plus în asta, vizitezi orașe, revezi prietenii”, susține studentul.
Relația cu diaspora
Încă nu este legat de diasporă, nu păstrează legătură cu alți moldoveni, este cumva izolat. Dar e explicabilă oarecum această situație, are doar doi ani de când este în străinătate. A recunoscut că în cazul în care vor fi proiecte interesante din diasporă, s-ar alătura. Dar asta înseamnă că nu va acorda suficient timp pentru știință.
Calitățile pe care le au francezii, dar și europenii în general
Ei își spun mai des opinia, se afirmă, ei spun statului ceea ce nu le place, ei formează grupuri așa încât vocea lor să fie auzită. În Moldova nu prea se întâmplă asta, oamenii trec cu vederea multe lucruri. O calitate bună a francezilor este că lor nu le este frică să vorbească, să fie proactivi în comunicare. Este bine să începi să vorbești, să nu îți fie lene să vorbești.
Cum susține statul francez studenții
Toate cheltuielile lui Sergiu din timpul anului II de studii au fost acoperite din bursă. Tânărul îmi spune că statul francez vrea ca studenții să devină buni specialiști, de asta îi susține.
Iată mai jos lista de venituri și cheltuieli pe care le are Sergiu în fiecare lună.
Sergiu este unul din sutele de tineri care pur și simplu își urmează visul. Și e atât de frumos să visezi și să mergi către obiectivele tale, să depășești toate impedimentele și să trăiești sentimentul că ai reușit. Visul lui Sergiu este să ajungă să activeze la ESA (Agenția Spațială Europeană) și de acolo să lanseze prima sa rachetă în spațiu. Abia aștept să scriu despre asta!
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu