Adopția în R. Moldova: Câți copii și câte familii au actele în regulă pentru adopție

După cum se știe, adopția este un proces complex, care presupune intervenții de ordin juridic, social și psihologic. Decizia de a adopta un copil nu este ușoară, iar cuplurile (sau persoanele singure) care au luat această decizie trec prin multe etape, deseori destul de dificile, ca să reușească să își realizeze acest vis.

După ce Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS a publicat mai multe articole în care am abordat dificultățile în procesul de adopție din R. Moldova, am solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în calitate de autoritate centrală în domeniul adopției, mai multe date și precizări.

Câți copii sunt luați la evidență și câte persoane au actele în regulă pentru adopție

Astfel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale ne-a comunicat că potrivit datelor din Registrul de stat al adopției, la moment sunt luați în evidență 527 copii adoptabili, dintre care 337 copii sunt eligibili pentru adopție internațională. Asta în timp ce în serviciile alternative de îngrijire de tip familial erau plasați, la sfârșitul anului 2020, 3 747 de copii.

În același timp, la moment sunt luați în evidență 296 adoptatori (dintre care, 59 persoane singure), cetățeni ai Republicii Moldova și 25 adoptatori (dintre care o persoană singură), cetățeni străini.

De asemenea, pe teritoriul Republicii Moldova activează 9 organizării străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale, după cum urmează: Italia- 5 organizații; Statele Unite ale Americii – 2 organizații; Elveția – 1 organizație; Irlanda – 1 organizație.

Căutarea rudelor până la gradul 4 

La începutul lunii august, Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS a publicat mărturiile unui cuplu despre calvarul prin care trec după ce au decis să adopte un copil din R. Moldova.

Din cauza prevederilor din Legea nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției referitoare la căutarea rudelor copilului până la gradul IV care să dea acordul pentru adopție, nu am putut să adoptăm acum 2 ani doi copii (o soră și un frate), care au o rudă de gradul IV în Rusia și care nu poate fi găsită pentru a se pronunța pe marginea adopției. După un an de zile în care am fost împreună cu acești doi copilași și față de care ne-am atașat foarte mult, a fost foarte dureros să lăsăm mâinile în jos și să renunțăm la ei pentru că adopția nu putea fi finalizată din cauza acestei rude de negăsit„, a mărturisit atunci familia Vârlan.

Citește și:

Lung și dureros e drumul adopției în R. Moldova. Mărturiile unui cuplu despre calvarul prin care trec

 

Deși în lege nu veți găsiți o prevedere clară prin care autoritățile sunt obligate să caute rudele până la gradul 4 ca să obțină un refuz și de la aceștia, în practică autoritățile ne spun că ei trebuie să caute aceste rude ca să fie convinși că nimeni nu vrea să adopte acest copil. Doar după aceasta, copilul va putea fi inclus în lista spre adopție, explica anterior într-un interviu pentru ER NEWS avocata Violeta Gașițoi, expertă în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului stabilită de câțiva ani în SUA.

 

Despre multiplele probleme ale adopției în R. Moldova. Explică avocata Violeta Gașițoi

 

Am solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale să vină cu precizări în aceea ce privește Căutarea rudelor până la gradul 4. Iată care este explicația Ministerului:

”Vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2010 privind regimul juridic al adopției, concomitent cu emiterea dispoziției privind stabilirea statutului de copil rămas fără ocrotire părintească in condițiile Legii nr. 140/2013 cu privire la protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, autoritatea tutelară teritorială emite dispoziția privind stabilirea statutului de copil adoptabil si luarea la evidență a acestuia, precum și întreprinde măsuri pentru adopția copilului conform prevederilor legislației, cu excepția copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească plasați în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse.

În cazul copiilor cu statut de copil rămas fără ocrotire părintească plasați în serviciul tutelă/curatelă în cadrul familiei extinse, la cererea tutorelui/curatorului, autoritatea tutelară teritoriala emite dispoziția privind stabilirea statutului de copil adoptabil și informează despre aceasta copilul, în funcție de vârsta și gradul său de maturitate.

Este necesar de subliniat că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 140/2013 enunțate mai sus, statutul de copil rămas fără ocrotire părintească se atribuie copiilor ai căror părinți:

  • a)sunt decedați, fapt confirmat printr-un certificat de deces;
  • b) au fost decăzuți din drepturile părintești, fapt confirmat printr-o hotărâre a instanței de judecată;
  • c) sunt supuși unei măsuri de ocrotire judiciare, fapt confirmat prin hotărâre a instanței de judecată;
  • d) au fost declarați dispăruși fără urmă, fapt confirmat printr-o hotărâre a instanței de judecată;
  • e) au fost declarați decedați, fapt confirmat printr-o hotărâre a instanței de judecată;
  • f) i-au abandonat, fapt confirmat printr-o hotărâre a instanței de judecată.

Autoritatea tutelara teritorială în evidența căreia se afla copilul, în cooperare cu autoritatea tutelara locală, întreprinde acțiunile necesare pentru (re)integrarea în familie a copilului sau pentru stabilirea statutului copilului, acțiuni care cumulativ nu vor depăși 6 luni.

Măsurile de (re)integrare a copilului în familie se efectuează, conform unui plan individual de asistență. Acțiunile ce țin de stabilirea statutului copilului sunt realizate mod prioritar.

În contextul celor expuse mai sus, Ministerul Muncii și Protecției Sociale subliniază că legislația în domeniul protecției drepturilor copilului și în special în domeniul adopției nu reglementează, obligativitatea obținerii acordului/dezacordului unui membru ai familiei copilului pentru determinarea statutului acestuia”.

 

Date statistice cu privire la adopție

Potrivit datelor Ministerului de resort, la sfârșitul anului 2020, în serviciile alternative de îngrijire de tip familial erau plasați 3 747 de copii dintre care: 1 076 copii în cele 474 de familii de asistenți parentali profesioniști și case de copii de tip familial, iar 2 671 copii plasați sub tutelă/curatelă în familia extinsă sau la alte persoane de încredere.

Ministerul mai precizează că în ultimii ani, numărul anual de copii adoptați se plasează în jurul cifrei de 100 de copii. În anul 2020, din cauza dificultăților create de pandemie au fost adoptați 63 copii.

Articole similare
Comentarii