Un grup de 80 de deputați ai primului Parlament, semnatari ai Declarației de Independență, se solidarizează cu localitățile din Republica Moldova care au adoptat declarații simbolice de unire cu România, în dorința lor firească de a avea un viitor european acasă. Foștii parlamentari solicită Legislativului „să se întrunească pe 27 martie 2018 într-o ședință solemnă dedicată Marii Unirii a Basarabiei cu România”, transmisă în direct pe principalele posturi radio și TV, la care să participe toate partidele parlamentare și exponenți ai principalelor partide extraparlamentare, mediului academic și societății civile, se arată într-un comunicat de presă al grupului.
În opinia lor, Parlamentul și Guvernul de la Chișinău ar trebui să inițieze discuții cu Parlamentul și Guvernul de la București, cu reprezentanți ai UE, SUA și alte organisme internaționale privind pregătirea în toamna acestui a unei ședințe comune a Parlamentelor Republicii Moldova și României, în cadrul căreia să se stabilească o foaie de parcurs pentru reunirea celor două state românești.
Foștii legislatori spun că după aproape 27 de ani de la proclamarea Independenței, R. Moldova rămâne „unul din cele mai sărace state din Europa, cu cea mai mică speranță de viață, cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor”, cu un exod al populației atingând cote înspăimântătoare; că aceasta „nu-și controlează întregul său teritoriu și frontierele și nu este în stare, cu tot sprijinul organismelor internaționale, să determine Rusia să-și retragă trupele de ocupație și armamentul din stânga Prutului, nu are nici o securitate militară, fiind în pericol de înstrăinare și transformare într-o gubernie rusească”. Mai mult, aspirațiile sale de integrare europeană devin pe zi ce trece tot mai iluzorii în condițiile în care Federația Rusă anexează ilegal teritorii străine și declanșează conflicte armate în regiune cu un impact negativ major de ordin economic, social, politic și mediatic inclusiv asupra electoratului din R. Moldova. În plus, „mediatorul, pacificatorul și garantul” reglementării transnistrene își amplifică propaganda și amestecul în procesele social-politice, economice și mediatice pe continent, stimulând tensiuni intra-comunitare, precum și între UE și statele membre, alimentând astfel proliferarea curentelor eurosceptice și izolaționiste pe continent, lipsind astfel statele est-europene de perspective reale de integrare europeană.
Semnatarii demersului se mai arată dezamăgiți că actuala clasă politică din republică nu a reușit în mai bine de sfert de veac de la proclamarea independenței să radieze corupția din structurile statului și societate, să implementeze reforme democratice ce ar garanta celor mulți un nivel de viață decent și să ofere șansa inițierii și negocierii cu UE a unei foi de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la familia europeană într-un termen rezonabil.
Foștii deputați își exprimă îngrijorarea că tot mai multe elemente separatiste, inclusiv instituția prezidențială, asmuță minoritățile naționale la manifestări și acțiuni de învrăjbire față de populația majoritară românească, care a conviețuit de veacuri în pace și înțelegere cu acestea și a suferit deopotrivă în urma atrocităților la care au fost supuși de regimul totalitar comunist, aceștia regretă că la 27 august 1991, în lipsa unor factori decisivi (sechelele fricii impuse de regimul totalitar-comunist, conștiința alterată a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului etc.), nu a permis primului Parlament să adopte declarația de reunire a Republicii Moldova cu România.
Totodată, deputații primului parlament, semnatari ai Apelului, consideră că aniversarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România de la 27 martie 2018 constituie pentru românii basarabeni un prilej de îndreptățită mândrie pentru fapta istorică a predecesorilor care, prin actul lor curajos și nobil, au declanșat procesul de unire cu Țara a provinciilor românești aflate sub dominație străină și că fără Marea Unire populația românească din stânga Prutului ar fi fost astăzi complet deznaționalizată și decimată.
Centenarul Unirii nu este doar un recurs la memorie, la rememorarea faptelor înaintașilor și o cuvenită reverență față de jertfele de pe câmpurile de luptă și din anii de sub dominație străină, ci și un prilej de necesară regăsire a propriei identități naționale a românilor din stânga Prutului și a mediului organizațional cel mai propice în care aceștia pot să dăinuiască cât mai demn în timp, dar și prilej de reafirmare a vocației lor europene.
Anume din aceste considerente, dar și considerând în vigoare Actul UNIRII Basarabiei cu Patria-mamă România din 27 martie 1918, care nu a fost anulat de nimeni, deputații legislativului anilor 1990-94, semnatari ai demersului în cauză, optează pentru întregirea teritoriilor românești, inclusiv în temeiul Declarației de Independență a Republicii Moldova, pe care au semnat-o și care statuează că „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.
Și prietenii tăi merită să cunoască această informație. De aceea distribuie pe Facebook, pune LIKE, invită prietenii să aprecieze pagina de Facebook Elena Robu Blog și să se înscrie în grupul Vocea diasporei.
Informația este putere, informați-vă corect!
Cu respect, Elena Robu