Deja de ani de zile, în întreaga lume autoritățile sunt antrenate într-o luptă aprinsă contra știrilor false (fake-news) difuzate atât pe rețele de socializare (Odnoklassniki, Facebook, Twitter), cât și pe diferite site-uri sau instituții media specializate în a publica știri false, minciuni, dezinformări, articole de propagandă și manipulare.
În contextul imaginilor video trucate în care șefa statului Maia Sandu chipurile primește un plic de la deputatul dat în căutare internațională Ilan Șor (video care ar fi urmat să fie difuzat pe finalul campaniei electorale pentru alegerile din 11 iulie 2021) noua guvernare de la Chișinău este pur și simplu obligată să adopte o lege contra știrilor false. Și ar trebui să fie prima lege adoptată de noul Parlament. De ce? Pentru că oamenii trebuie protejați de aceste intoxicări mediatice la care sunt supuși zi de zi. Este ca și cum le-ai pune în fiecare zi în mâncare otravă. Aceste știri false și intoxicări mediatice nu sunt decât otravă pentru creier, pentru spiritul analitic și modul de a gândi al oamenilor.
Trebuie de menționat aici că o simplă lege contra știrilor false nu este suficientă. Legea trebuie să prevadă sancțiuni drastice pentru cei care distribuie știri false (cum ar fi amenzi de sute de mii de lei și închisoare) și blocarea site-urilor care difuzează știri false (fake-news).
În lume, asemenea precedente există deja, de mai mulți ani
Să luăm exemplul Franței, unde Legea privind libertatea presei datează din 1881, iar articolul 27 din această lege prevede pedepse în cazul propagării știrilor false atunci când acestea sunt în stare să tulbure „pacea publică”.
Codul penal prevede pedeapsă cu un an de închisoare și o amendă de 45.000 de euro pentru invadarea voită a intimității celorlalți prin orice mijloace. Se pedepsește cu un an de închisoare și cu o amendă de 15.000 de euro faptul de a publica, prin orice mijloace, a montajului realizat cu cuvintele sau imaginea unei persoane fără acordul său, dacă nu este evident că este un montaj sau dacă acest lucru nu este menționat expres. (La acest capitol s-ar încadra imaginile trucate cu șefa statului Maia Sandu, despre care am amintit mai sus).
Dincolo de aceste texte specifice, pot fi folosite incriminări generale: în special infracțiunea de defăimare, definită de legea privind libertatea presei („Orice acuzație sau imputare a unui fapt care afecează onoarea sau reputația persoanei căreia i se atribuie fapta„).
Dacă falsificarea se referă la un aspect al vieții private, victima se poate adresa judecătorului, în baza dispozițiilor articolului 9 din Codul civil conform căruia „oricine are dreptul la respectarea vieții sale private” (protecție împotriva oricărei încălcări a dreptului la nume, imagine, voce, intimitate, onoare și reputație, uitare, propria biografie).
Din 2018 în Franța există și o lege contra manipulării informației, cunoscută ca ”legea infox” sau ”legea fake-news”. Documentul atacă difuzarea masivă și extrem de rapidă a știrilor false prin intermediul instrumentelor digitale, inclusiv pe rețelele sociale, dar și prin intermediul instituțiilor de presă influențate de un stat străin. O atenție deosebită este acordată perioadelor de campanie electorală, chiar înainte și în timpul alegerilor, așa încât știrile false să nu influențeze rezultatul alegerilor.
În afara perioadelor electorale, textul se referă la necesitatea unei cooperări între platforme, pentru a le obliga să pună în aplicare măsuri împotriva știrilor false și să facă publice aceste măsuri. Controlul acestei obligații a fost încredințat Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA), care poate, de asemenea, să împiedice, să suspende sau să întrerupă difuzarea serviciilor de televiziune controlate de un stat străin sau sub influența acelui stat și subminând interesele fundamentale ale republicii franceze.
Citește și:
În Germania, o lege din ianuarie 2018 își propune să oblige rețelele sociale la o moderare rapidă a informațiilor false. În Marea Britanie, la începutul anului 2017, Parlamentul a înființat o comisie de anchetă pentru a lupta împotriva știrilor și informațiilor false, în special în ceea ce privește giganții de pe internet și urmărind dacă apar știri false chiar și la BBC. În Italia, autoritățile au creat o platformă pentru raportarea știrilor false.
Un alt exemplu este cel al Parlamentului din Malaesia care a votat în 2018 în favoarea primei legi din lume împotriva ştirilor false. Potrivit legii, persoanele care publică sau răspândesc informaţii înşelătoare sunt sancţionate cu amenzi de până la 123.000 de dolari sau cu până la şase ani de închisoare. Imediat după adoptarea legii, prima persoană condamnată pentru că a distribuit un video pe Youtube care conținea informații false despre o intervenție a poliției s-a ales cu o lună de închisoare.
Guvernarea de la Chișinău trebuie să adopte cât mai urgent o lege care să combată știrile false
Dacă dorim să ne aliniem normelor europene și așa cum ne place să ne comparăm adesea cu țări europene precum Franța sau Germania, guvernarea de la Chișinău trebuie cât mai urgent să adopte o lege care să combată știrile false și să impună sacțiuni dure pentru cei care distribuie falsuri.
În discursul său la ședința de constituire a noului Parlament, președinta țării Maia Sandu a evocat faptul că ” avem nevoie de o lege care să sancționeze dur manipularea și știrile false”. Iată fragmentul din discursul șefei statului care se referă la acest suiect:
”Integritatea și performanța în administrație merg mână în mână cu restabilirea adevărului și capacitatea oamenilor de a lua decizii informate. Pentru prea mult timp, oamenii au fost mințiți și dezinformați, printr-o propagandă care a erodat unitatea statului nostru și ne-a slăbit democrația. Aștept acțiuni ferme de la Guvern și Parlament pentru ca oamenii să nu mai fie mințiți la televiziuni sau prin alte mijloace de presă. Minciuna nu poate fi justificată prin libertatea expresiei. Vreau să văd un Consiliu al Audiovizualului care nu mai face partizanat politic pe banii politicienilor. Avem nevoie de o lege care să sancționeze dur manipularea și știrile false”.
Totodată, în programul de Guvernare al proaspătului Guvern Gavrilița, învestit la sfârșitul săptămânii trecute, nu găsim nimic în ceea ce privește o lege cu privire la manipulare și știri false.
Iată care sunt prioritățile Guvernului Gavrilița la capitolul mass-media, trecute în programul său de activitate.
MASS-MEDIA LIBERĂ
Viziune: Guvernul va promova independența presei ca pilon de bază al unei democrații veritabile, pentru asigurarea libertății de gândire și exprimare, în vederea formării unei societăți informate și responsabile față de viitorul propriu.
Acțiuni prioritare
- Demonopolizarea reală a mass-mediei, inclusiv prin liberalizarea pieței de publicitate pentru a asigura condiții de dezvoltare durabilă a presei independente, dar și prin interzicerea firmelor rezidente în jurisdicții dubioase (din off-shore), care nu-și dezvăluie proprietarii reali sau deținute de oameni politici să administreze de facto instituții media;
- Asigurarea eficienței și independenței Consiliului Audiovizualului, inclusiv prin modificarea legislației în vederea responsabilizării instituției și a conducerii acestei pentru lipsa de performanțe sau activitate ineficientă în ceea ce privește protejarea interesului public;
- Asigurarea independenței totale față de guvernare a Companiei Publice „Teleradio-Moldova” și luarea măsurilor care să excludă subordonarea politică a acesteia;
- Consolidarea independenței mass-media și a profesionalismului jurnaliștilor, în conformitate cu cerințele prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană;
- Asigurarea de către toate autoritățile, instituțiile, întreprinderile de stat sau societățile pe acțiuni cu capital de stat a accesului liber pentru jurnaliști la informația de interes public.
Promisiunile Maiei Sandu sau în loc de concluzii:
La finalul discursului său, președinta republicii Maia Sandu spunea: ”Avem în grija noastră un picior de plai – cu pământ roditor, climă prielnică, ape și păduri – Dumnezeu ne-a dăruit mai mult decât altora. Avem totul ca să construim gura de rai în care să ne bucurăm de viață, de cei dragi și de belșug”.
Însă fără o curățare din start a domeniului mass-media de neghină, fără blocarea știrilor false și sancționarea dură a celor care le distribuie pentru a intoxica și a otrăvi cetățenii, cum oare vom reuși să ne bucurăm de viață, de cei dragi, de belșug și să construim gura noastră de rai?