Binecunoscutul scriitor, Vladimir Beșleagă, un OM cu litere mari, extrem de lucid și astăzi la vârsta de 85 de ani vorbește, la distanța anilor, despre evenimentele din 1991 ca fiind un scenariu bine regizat de la Moscova și realizat cu oamenii de la noi. Independența a fost un trend, ne spune scriitorul, deputat și el în primul Parlament.
Tot mai mulți deputați din primul Legislativ îmi confirmă faptul că mișcările de eliberare națională nu ar fi fost suficiente pentru obținerea independenței, dacă factorii externi nu ar fi fost favorabili acestui fenomen. În plus, cine au fost liderii acestor mișcări naționale, cum s-au format acestea, cine a tras foloasele, cum s-a manipulat? Sunt multe întrebări care devin tot mai clare odată cu trecerea anilor, iar rolul fostului lider al PPCD este grăitor în acest sens.
Am avut marea plăcere și onoare să discutăm în cadrul emisiunii Alb&Negru despre condițiile în care s-a produs independența, ce crede despre unire, dar și despre viitorul acestei republici. Iată câteva dintre declarațiile făcute de deputatul în primul Parlament, Vladimir Beșleagă, în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA.
*A fost un accident, o întâmplare că nu eram la Chișinău pe 27 august 1991, am fost în America atunci când s-a votat Independența. La întoarcere am cerut să mi se ofere condica să semnez și eu, dar nu mi-au mai dat actul. Am un principiu în viață: dacă am bătut la o ușă și nu mi s-a deschis, a doua oară eu nu mai bat la acea ușă. Înseamnă că am fost desconsiderat. Sufletește eram pentru independență.
*Pe 7 aprilie 2009, Declarația de independență a fost sacrificată, a fost arsă și apoi restabilită. Cine semnează pentru oamenii care au decedat? Nu este o absurditate cumva?! Când ajungem la o zi ca asta, trebuie să ne întristăm și să nu facem atâta tam-tam și gălăgie. Foarte multe lucruri au fost făcute intenționat, scenarizat și bine pregătit, inclusiv cele două drapele care au fost urcate pe clădirea Președinției. Tocmai de aceea se tace și nu se dezvăluie, să nu se afle detalii cine a pus la cale și pentru ce. A fost un scenariu din interior și exterior. Interiorul este foarte dependent de exterior.
*Independența a fost un trend care nu a aparținut strict RSSM. A fost un rezultat al războiului rece. A fost dictată de politica SUA care s-a aflat în competiție dură cu URSS și URSS a pierdut războiul. Una din condițiile pierderii acestui război a fost să se dea libertate tuturor republicilor unionale. Scenariile au fost realizate cu oameni de la noi.
*În primul Parlament, o treime din deputați erau reformatorii, membrii Frontului Popular, iar două treimi erau nomenclaturiștii, președinți de colhozuri, directori de raioane, prim-secretari, directori de întreprideri. Ei toți erau pentru conservarea stării și revenirea înapoi. A fost greu proclamarea independenței.
*Este paradoxal și foarte suspect, enigmatic cum s-a putut destrămarea URSS și deodată să îi cheme înapoi în CSI. Și s-au dus. L-am întrebat împreună cu Lidia Istrati pe președintele Snegur de ce s-a dus la Alma-Ata? Ne-a spus că a fost invitat. Așa a fost situația. A fost bine că nu s-au semnat condițiile militare. Dar chiar și așa, am rămas și până astăzi cu armată străină pe teritoriul R. Moldova, în urma războiului.
*Frații noștri din România au fost mai rezervați, mai reticenți. S-au făcut demersuri privind unirea, dar persoanele de la vârf de la București care erau foarte docili față de Moscova, primii au recunoscut independența în loc să pună problema altfel.
*Și la Chișinău, cea mai mare parte nu era predispusă pentru unire. În Parlament a fost o adunătură de oameni semidocți, președinți, directori erau oameni care nu aveau personalitate și nici cultură. Ei nu puteau lega o vorbă. De aceea a fost nevoie de scriitori în Parlament. Ei nu puteau nici măcar să scrie. Nu știau nimic sărmanii.
*În naivitatea lor, au votat imnul Deșteaptă-te române fără să știe. Credeau că este poezia lui Ion Hadârcă sau a lui Ion Vatamanul. Și când colo și-au dat seama că este imnul românilor și l-au votat.
*Toate lucrurile mari în istorie se fac cu sacrificii, nu de bună voie. Ai noștri, marii politicieni, nu au vrut să riște cu nimic. Un singur om dacă are funcție și putere poate face, dar nu au făcut din frică.
*Cu referire la unire, iată ce mi-a spus primul președinte Mircea Snegur, în gospodăria lui tata și mama ne facem și noi o căsuță a noastră și trăim acolo.
*Noi îi acuzăm pe transnistreni că sunt separatiști, dar noi suntem mai speraratiști față de România, prin faptul că nu suntem pentru reîntregire. Cum poți să îi acuzi de separatism, dacă tu însuți ești separatist față de mama ta, neamul tău, țara ta. Asta nu este separatism?!
*Aceste două entități statale sunt niște găuri negre, unde nu domină legea, unde se fac tot felul de mârșăvii, pentru asta ele au fost formate, menținute, susținute.
*Politicienii de astăzi sunt produsul maselor, a electoratului. Mă bucur că avem presă care știe să biciuiască. Ceea ce am obținut noi în acești ani de independență este o presă critică, activă. Spiritul critic este prezent, este informație și noi știm, altădată nu știam nimic.
*Societatea noastră mai este dominată de clișeele gândirii sovietice, cum îi spune brigadirul așa face. Partea cea mai activă a plecat, e marea noastră dramă.
*Kremlinul devine tot mai agresiv și acest lucru este tot mai îngrijorător. Până și Dodon se teme de război. Dacă e război, e bîja.
*Noi, scriitorii, am făcut unirea demult, imediat după 1990. Avem carnete de scriitori români. Rămâne populația să facă unirea, intelectualii au făcut-o demult. Unirea se face prin spirit, cultură, relații. Noi rămânem aici, dar suntem același popor.
*Regiunea transnistreană e pierdută ca teritoriu, dar nu este pierdută ca suflet. Ea este toată cu Moldova.
*Soluția pentru viitorul R. Moldova este să se instaureze, încet încet, dominația legii. La noi încă domină relațiile tribaliste, clientelare și cumătrismul.
*Am crezut că lucrurile se vor limpezi încetul cu încetul, greu dar se vor limpezi. Puneam hotarul în anul 2015. Credeam că până atunci se vor limpezi lucrurile, ori așa ori așa. Și când iată suntem în 2016, eu devin și mai sceptic. Mi-am zis că la noi lucrurile lucrurile nu se vor limpezi degrabă și ușor, pentru că ele sunt tulburate de persoane cărora le place să pescuiască în ape tulburi.
*Peste 10 ani, Lucruri mari nu se vor întâmpla, pentru că cele două forțe mari între care ne aflăm noi nu sunt egale și nici compatibile. Nu politicienii fac viața și realitățile, ci Dumnezeu. Cât n-ar fi de trist, dar lumea s-a chimbat, noi trăim în altă lume. Chiar dacă este haotică, șchioapă, nătângă, dar e altă lume decât a fost. Mă bucur pentru lumea aceasta. Dacă tinerilor nu le place, au posibilitatea să plece, să revină, să blastăme, să spună. Ceea ce e mai trist că se pierd valorile naționale și morale.