Editorial Elena Robu:
7 aprilie 2009 rămâne a fi pentru memoria colectivă o dată controversată în istoria recentă a R. Moldova. Astăzi, unii își exprimă cu sinceritate compasiunea pentru violențele care au avut loc în data de 7 aprilie și ulterior noaptea spre 8 aprilie, alții profită de această dată pentru a-și face imagine și pentru a se face remarcați.
Dar ce am obținut totuși după 10 ani de la acele tragice evenimente?
Pe plan politic, pentru prima dată după 2001 PCRM nu se mai regăsește în Parlament (dar se regăsește de ani buni PSRM, ai cărei lideri provin din rândurile comuniștilor).
Unul dintre liderii protestelor pașnice din 7 aprilie 2009, Dorin Chirtoacă (care conduce astăzi PL) nu mai este nici în fruntea primăriei capitalei, iar PL nu se mai regăsește în noua componență a Parlamentului. Un alt lider al protestelor, fostul liderul PLDM, Vlad Filat, este la pușcărie. Din PLDM-ul de altă dată au rămas doar câteva nume în care cetățenii mai au încredere și care se regăsesc în actualul Parlament. În schimb PD, care a trecut în Parlament în iulie 2009 datorită transfugului Marian Lupu (care a părăsit PCRM și a preluat PD și care în aprilie 2009 vorbea despre o lovitură de stat) este astăzi la guvernare.
Pe plan economic, s-a furat mai bine de un miliard de dolari din sistemul bancar, iar întoarcerea acestei fraude a fost pusă pe umerii cetățenilor.
Pe plan social, oamenii continuă să plece din R. Moldova în căutarea unei vieți mai bune și pentru asigurarea unui trai decent familiilor care rămân acasă.
Când vorbim despre justiție, situația este din ce în ce mai critică. O justiție subordonată, care îndeplinește ordinele politice. Cei care au avut de suferit pe 7 aprilie 2009 nici până astăzi nu au fost îndreptățiți. Cei care pe 7 aprilie 2009 erau direct responsabili de tortura din comisariatele de poliție sunt astăzi în funcție și iau decizii pentru această țară.
Așadar, având în vedere punctele enunțate mai sus, 7 aprilie rămâne a fi o revoluție distorsionată și folosită în scopuri pur politice. Fiind martoră a tot ce s-a întâmplat în ziua de 7 aprilie, decepția evenimentelor care au urmat după acestă dată fatidică este și mai mare. Speranțele au fost enorme, iar dezamăgirile le-au făcut praf. Iată cu ce s-a ales republica noastră după 10 ani de așa-zisă ”democrație”: doar cu praf în ochi.