Conflictul din Ucraina a căpătat şi o dimensiune religioasă, întrucât astăzi, la Kiev, va fi oficial declarată biserica naţională ortodoxă, în ciuda opoziţiei Patriarhului de la Moscova, scrie dw.com.
Ambele ţări sunt tradiţional ortodoxe. Ucraina a fost multă vreme supusă conducerii religioase de la Moscova. De mai multe luni, însă, scandalul politic este dublat şi de ambiţiile religioase ale Ucrainei.
Biserica din Ucraina se desparte de structurile ruso-ortodoxe, reprezentate de Patriarhul de la Moscova.
În această sămbătă, Kievul îşi va proclama indepedenţa propriei biserici naţională ortodoxă. Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, urmează să declare independenţa bisericii din Ucraina.
Liderii Bisericii de la Moscova au întrerupt deja toate legăturile cu Patriarhia Ecumenică.
Conflictul are o puternică încărcătură explozivă. Expertul în istoria religiilor şi bun cunoscător al bisericii din răsărit, Rudolf Prokschi spune într-un interviu pentru DW că acest conflict în ortodoxie, din punctul de vedere strict al faptelor este destul de dramatic. ”Biserica ruso-ortodoxă a înterupt toate legăturile cu Patriarhatul Ecumenic. Problema declarării autocefaliei bisericii ortodoxe din Ucraina există deja de mai bine de un secol. Iar acum, Ucraina se orientează mai mult către occident. Pentru mulţi ruşi, situaţia este greu de acceptat. Ei cred că aparţin aceleiaşi comunităţi: marii ruşi, micii ruşi – adică ucrainenii – şi belaruşii. Pentru ei este clar: suntem împreună şi facem parte cu toţii dintr-o singură biserică”, a precizat expertul.
Rudolf Prokschi mai spune că acest conflict are o încărcătură politică extremă. ”Nu este vorba despre chestiuni legate de credinţă. Organizarea şi puterea primează în acest conflict. Până acum, puternica biserică ortodoxă din Ucraina, care avea toate caracteristicile pentru a deveni independentă, a fost oficial legată de Moscova. Acum însă este scindată: pe lângă legăturile cu Patriahatul de la Moscova, în Ucraina există deja biserici care s-au distanţat de acesta.
Aceaste scindări nu sunt recunoscute însă de ortodoxie în totalitate. Preşedintele ucrainean Poroşenko a încercat până acum de mai multe ori să schimbe statutul ortodoxiei din ţară. Dar a dat greş de fiecare dată”, a mai spus expertul.
Întrebat dacă a mai existat în Rusia, după abolirea ţarismului, o asemenea apropiere între Patriarhat – reprezentat de conducerea bisericii – şi Kremlin, precum astăzi, expertul a precizat că ”și Stalin a încercat parţial să instrumentalizeze biserica. Dar ceea ce reuşeşte acum Putin este impresionant. Cu ce viteză să schimbă politicienii!
Putin a fost agent KGB, dar a învăţat rapid să să închine şi să aprindă lumânările …
Acum, în zilele de praznic, politicienii sunt prezenţi în biserică, însoţiţi de presă. Pentru mulţi ruşi, Putin este ” apărătorul tradiţiilor noastre, al intereselor noastre”. Şi, pentru mulţi, el a devenit şi „apărătorul credinţei”. Prin accentuarea valorilor tradiţionale, Putin îşi justifică demarcarea de occident”.
