La fiecare 5 zile, undeva în lume, un jurnalist este ucis. După trei ani de scădere, numărul violenţelor împotriva jurnaliştilor a crescut din nou în 2018. Astfel, 80 de jurnalişti au fost ucişi în lume, conform bilanţului anual al organizaţiei Reporteri fără frontiere (RSF), publicat astăzi. În 2017, 65 de jurnalişti au fost ucişi pentru că şi-au exercitat misiunea de informare, scrie www.digi24.ro.
Dintre victimele din acest an, 63 au fost jurnalişti profesionişti, reprezentând o creştere de 15%, 13 au fost jurnalişti nonprofesionişti (comparativ cu şapte anul trecut) şi patru au fost colaboratori ai diverse media, a subliniat ONG-ul cu sediul la Paris.
Despre starea presei din R. Moldova
O presă parțial liberă, așa cum este considerată presa din R. Moldova, este nocivă pentru societate. Într-o țară unde presa este parțial liberă și cu un acces limitat la informație meseria de jurnalist este destul de provocatoare. Oamenii se tem să vorbească, le este frică să spună care sunt problemele lor, factorilor de decizie nu le pasă și preferă să evite jurnaliștii incomozi, decât să le răspundă la întrebări.
În ultimii ani, ne confruntăm și cu o propagandă din ce în ce mai evidentă din exterior (în special Rusia), dar și din interior pentru că aproape 80% din presa din R. Moldova este politizată. Mai este și chestiunea știrilor false care inundă spațiul public. În aceste condiții, să rămâi un jurnalist onest, corect, imparțial, echidistant și în același timp independent financiar este un risc pe care ți-l asumi conștient, pentru că publicul merită să aibă acces la informație corectă, veridică, netrunchiată.
Sunt situații când ești nevoit să pleci din țară pentru a profesa onest meseria de jurnalist și a fi în serviciul cetățenilor.
În total, peste 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.
Jamal Khashoggi şi Jan Kuciak, uciși în mod deliberat
Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii ucişi în 2018 „au fost în mod intenţionat luaţi ca ţintă şi asasinaţi”, cum s-a întâmplat cu editorialistul saudit Jamal Khashoggi, asasinat la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul la 2 octombrie, şi cu jurnalistul slovac Jan Kuciak, ucis la 21 februarie.
„Ura împotriva jurnaliştilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioşi sau ”oameni de afaceri” fără scrupule are consecinţe dramatice pe teren şi se traduce printr-o înmulţire îngrijorătoare a neregulilor faţă de jurnalişti”, spune Christophe Deloire, secretar general al RSF.
„Răspândite de reţelele de socializare, care au în acest sens o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează violenţele şi slăbesc, câte puţin în fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia”, şi-a exprimat el îngrijorarea, într-un comunicat.
Victimele sunt în majoritate bărbaţi (77, comparativ cu trei femei).
Afganistan – cea mai periculoasă țară pentru jurnaliști
Afganistanul a fost în 2018 ţara unde au fost ucişi cei mai mulţi jurnalişti, 15, detronând Siria, care ocupa acest loc din 2012 şi care rămâne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 jurnalişti ucişi.
Un alt fapt notabil pentru RSF este că aproape jumătate dintre jurnaliştii ucişi au fost omorâţi în ţări în care nu este război, precum Mexic (nouă jurnalişti asasinaţi; a treia cea mai periculoasă ţară), India (şase morţi) şi SUA (şase morţi). SUA au intrat în acest palmares sumbru după atacul sângeros asupra redacţiei Capital Gazette.
Numărul jurnaliştilor închişi este de asemenea în creştere, subliniază RSF: 348 comparativ cu 326 în 2017 (+7%), o creştere care îi vizează în special pe jurnaliştii nonprofesionişti.
Topul negru: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China
Cinci ţări ţin închişi peste jumătate dintre jurnaliştii aflaţi în detenţie: Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia şi China, ultima fiind cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume, cu 60 de jurnalişti în detenţie, trei sferturi fiind nonprofesionişti.
„Odată cu înăsprirea reglementărilor privind internetul, aceşti jurnalişti sunt închişi, în condiţii deseori inumane, pentru o simplă postare sau pentru o simplă informare pe reţelele de socializare sau pe un serviciu de mesagerie privată”, şi-a exprimat regretul RSF.
