25 de ani de (in)dependență. Fără demnitate, curaj și integritate

Una dintre marile personalități ale Mișcării de eliberare națională, Nadejda Brânzan, deputată în primul Parlament și una dintre semnatarele Declarației de Independență, mi-a confirmat ceea ce scriam în una din postările mele pe blog. Suntem un popor fără caracter, fără demnitate, curaj și integritate. Am ajuns așa pentru că întotdeauna au existat profitori, hoți care au deturnat cursul normal al țării. Au existat permanent intrigi, iar oamenii, fiind fără demnitate, și-au vândut sufletele pentru orez, cozonac sau 200 de lei.

Cei care au pus bazele acestui stat începând cu anul 1989 au fost romantici, extrem de romantici. Au crezut sincer că în 2016 vom fi deja demult în marea familie europeană, iar oamenii vor trăi ca în UE (așa cum e cazul Țărilor Baltice). Firul a fost rupt întotdeauna de profitori și hoți, care au furat revoluțiile romanticilor. I-am susținut pe profitori și hoți în toată această perioadă, prin votul nostru. Așa că fiecare dintre noi suntem responsabili de situația falimentară în care am ajuns.

Iată cele mai importante teze pe care le-a avansat fosta deputată, Nadejda Brânzan, în cadrul emisiunii Alb&Negru:

*Revoluțiile le fac romanticii, dar sunt privatizate de profitorii și hoții de tot soiul.

*Am vrut sp edificăm un stat democratic și să mergem cu Țările Baltice împreună în UE. Acesta a fost idealul nostru, al reprezentanților mișcării de eliberare națională care am ajuns în primul Parlament.

*Nici în cele mai urâte vise nu am crezut că vom ajunge la situația pe care o avem astăzi. Acest popor nu s-a putut debarasa de frica pe care profitorii au implantat-o și mai adânc. Oamenii nu s-au deșteptat în măsura în care ne-am așteptat noi, emigrarea masivă a tinerilor, a oamenilor activi, lăsând acasă niște oameni rătăciți, nevoiași, care se lasă vânduți, cumpărați și aduc prejudicii și generațiilor următoare.

*Firul s-a rupt de prin 1994, când s-au întâmplat 4 lucruri grave:
– s-a aderat la CSI
– s-a votat o Constituție cu atâtea defecte că și azi ne chinuim cu ea
– s-a creat un stat găgăuz cu probleme atunci și acum
– s-a început marea privatizare care a pus punctul pe marea hoție

*Se creează impresia că niște pacienți din unele saloane aleargă în alt salon unde se dau bomboane mai multe și mai dulci și unde se dau jucării mai moi și nicidecum de idei, iubire de popor, interesele naționale. Interesul este în bomboane.

*R. Moldova este un colhoz cu niște conduceri și cam asta. Instituțiile statului sunt capturate, statul este falit, economia este la pământ, populația este sărăcită, care pleacă și pleacă. Nu poți vorbi despre un stat viabil astăzi.

*Dacă mai dăm greș odată și ne vindem sufletul diavolului, nu va mai fi cine să sape gropi pentru morminte.

*Colhozul nou Republica Parlamentară Moldova dar care funcționează după vechile principii: La holhoz pe dealul mare, cine fură acela are. Iată de unde s-a început răul și greul. La colhoz furau cu sacul, dar acum cu avioanele și miliardele.

*Cei de la guvernare nu sunt extratereștri, noi i-am adus prin vot la putere. Greșeala ne afetează pe noi, copii și nepoții noștri. Nu avem dreptul să ne vindem deavolului și să ne lăsăm cumpărați cu cozonaci, 2 kg de orez și 200 de lei.

*Setea de bani și putere este o maladie contagioasă, se transmite de la om la om și e ca un lanț.

*Valoarea cea mai mare pentru mine este demnitatea. Crezul vieții mele este că viața trebuie trăită cu demnitate, integritate morală și iubire de oameni. Oamenii nu își pot ridica capul sus. Cel mai tare îmi pare rău că moldovenii sunt oameni fără demnitate. Toate regimurile i-au presat și nu au curajul să ridice capul sus și să spună că sunt om și am demnitate.

*Trebuie schimbat Parlamentul, pregătită societatea și omul să știe că vreau unirea pentru că acolo nu voi umbla ca un calic, iar președintele Parlamentului sau președintele de partid – la coada vacii. Asta e bătaie de joc, înjosire să umbli cu vopsitul porților. Ce mizerie trebuie să fii ca să cazi așa la pământ.

*Salavarea țării sunt alegerile parlamentare și un președinte puternic care să riște. Ideea că trebuie să fie un calic președinte trebuie să se termine. Am avut acesta care a fost. Îl respect, îl cunosc din 1996 ca un om cinstit, dar a fost un om fără caracter, nu a avut demnitate, curaj, integritate. Chiar dacă a avut integritate, nu a avut curaj să pună piciorul în prag.

*Vreau ca tineretul să nu plece, nepoții mei să nu plece. Nu pot să îi conving. Nu mai vreau ca în cimitire să vină dodoniștii cu drapele roșii atunci când voi muri.

Dar noi? Ce lăsăm în urma noastră?!

Articole similare
Comentarii